Assange va recurge la justiţie pentru a recupera donaţiile din conturile blocate

"În viitorul apropiat vom intenta nişte procese şi sperăm să recuperăm o parte din cele cinci milioane de dolari din donaţii pe care le-am pierdut din decembrie, în urma blocadei economice conduse, în afara sistemului juridic, împotriva acestei organizaţii şi în urma presiunilor politice din partea Departamentului de Stat american", a afirmat Assange în interviul acordat Realitatesa TV.  El a adăugat că, de pildă, Visa în Europa a anunţat că nu a descoperit nicio ilegalitate sau altă încălcare de regulament în ceea ce priveşte donaţiile, dar totuşi continuă să aplice această blocadă.

În ceea ce priveşte procesul său din Marea Britanie, unde se judecă cererea de extrădare înaintată de Suedia, următoarea audiere este la 6-7 februarie. Assange a spus că orice s-ar întâmpla în urma acestei audieri, va fi un recurs şi procedurile judiciare vor mai dura. "Dacă noi câştigăm, acuzarea va face recurs. Dacă pierdem, vom face recurs. În consecinţă, dosarul va rămâne deschis toată luna viitoare" (februarie - n.r.), a explicat fondatorul site-ului aflat la originea difuzării a sute de mii de telegrame diplomatice confidenţiale aparţinând Statelor Unite.

Julian Assange susţine că are câteva documente "care ar putea schimba regimuri" şi aminteşte în context de Tunisia, care este posibil să fie un astfel de exemplu, întrucât prăbuşirea regimului lui Ben Ali a intervenit după ce un ziar din Liban a scris un articol despre corupţia şi opulenţa familiei, articolul având ca sursă telegramele diplomatice dezvăluite de WikiLeaks.

Fondatorul WikiLeaks a mai spus că organizaţia sa deţine "multe documente din sectorul financiar, multe documente militare şi multe documente despre diverse guverne". El a precizat că în ultimele cinci luni a obţinut aproximativ un milion de documente de mare interes referitoare la Statele Unite. Organizaţia sa "a fost atacată de unele grupări de la Washington şi din alte ţări, pe care Washingtonul a reuşit să le influenţeze".

Assange a reafirmat că este ameninţat şi a explicat cum ar putea ajunge la Guantanamo, dacă la un moment dat va fi extrădat în Statele Unite. "Extrădarea în Statele Unite este o chestiune serioasă şi nu doar pentru mine. Există ameninţări la adresa staff-ului meu şi a altor voluntari. Cea mai mare ameninţare de care ştim până acum este la adresa mea. În Senatul american se discută măsurile prin care organizaţia noastră să fie declarată drept o ameninţare internaţională şi să ne transforme pe toţi în ceea ce Statele Unite cataloghează combatanţi inamici. Şi asta le-ar permite să ne trateze ca pe membrii Al-Qaida sau ai altor grupări teroriste şi să ne trimită la Guantanamo sau la Bagram", a spus Assange.

Întrebat dacă printre documentele pe care le deţine există informaţii controversate despre România, Assange a mărturisit că nu a analizat personal materialele despre România. "Dar pot spune că am găsit depeşe din estul Europei, pentru alte ţări, care sunt de interes. De mai mare interes sunt acum telegramele de la Londra, Paris şi Moscova. Explicaţia ar fi că acele ambasade mari folosesc cu uşurinţă camerele secrete. În ambasadele mai mici, acele camere ultrasecrete, unde sunt codate mesajele, sunt greu de folosit", a arătat fondatorul WikiLeaks.

El a explicat că documentele diplomatice pe care le deţine vor fi publicate în tot mai multe ţări. "Până acum, sunt 12 ţări, dar vom publica în aproximativ 60 de ţări în următoarele trei luni", a anunţat Assange în interviul acordat Realitatea TV.