Cinci proiecte majore, de miliarde de euro, sub formă de parteneriat public‑privat. Ultimele două guverne de la Bucureşti le‑au propus, iar Beijingul le‑a agreat. Până la urmă, însă, nu a fost să fie nici centura Capitalei, nici canalele Dunăre‑Bucureşti și Siret‑Bărăgan, nici hidrocentrala Tarniţa din Cluj şi nici vreunul din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă. Primii care se apucă de treabă sunt oltenii de la Rovinari, care au obţinut aprobările necesare pentru o investiţie chineză de 1 mld. euro necesară pentru un nou bloc energetic pe cărbune. Astfel de anunţuri au mai fost – ultimul exemplu, promisiunea că, până la sfârşitul anului 2012, parcurile de energie eoliană de la Crucea şi Babadag, investiţii chineze de peste 300 mil. dolari, vor intra în exploatare. De data aceasta, partea română a venit cu actele ei semnate – a durat, totuşi, aproape nouă luni – şi a prezentat şi paşii care vor fi urmaţi, cronologic, până la începerea lucrărilor, în noiembrie‑decembrie. Termocentrala, ce va exporta cei 5 TWh produşi anual în Austria şi Turcia, ar urma să fie gata în trei ani.


APETIT. Cel puţin deocamdată, pare să fie cea mai mare investiţie chinezească pe continent – „Este un proiect de mare anvergură şi va fi, probabil, o încercare a acestei mari puteri economice de a demonstra ce poate face aici în Europa“, a declarat săptămâna trecută Laurenţiu Ciurel, managerul Complexului Energetic Oltenia (CEO), partenerul local în proiect, care va furniza şi cărbunele. Merită amintit că Beijingul este cel mai mare utilizator de cărbuni din lume – 3,8 mld. tone anual, faţă de 4,2 mld. tone cât este consumul global, potrivit datelor pentru 2011 ale agenţiei americane pentru energie EIA. Aşadar China Huadian Engineering, parte a unuia din primele cinci concerne energetice locale, cu afaceri şi în Turcia, Indonezia sau Malaezia, are suficientă experienţă şi nu a solicitat garanţii de la statul român. Potrivit lui Ciurel, Huadian se bazează pe faptul că noul bloc energetic de 600 MW – la Rovinari există acum patru blocuri, cu o capacitate totală dublă – va produce energie electrică la un cost de 45 euro/MWh, acelaşi cu CEO, faţă de media actuală a pieţei de 53 euro/MWh. Apetitul chinezilor pentru acest combustibil fosil s‑ar putea să ducă şi la redeschiderea carierei de suprafaţă de la Ţebea, unde urmează să se facă separat studii pentru a se determina rezerva de cărbune brun, potrivit mediafax.ro. Pentru locuitorii din Gorj, proiectul de la Rovinari ar însemna 1.000 de noi locuri de muncă, plus garantarea altor 3.000 deja existente.


MENTALITATE. China – Ţara de mijloc, după cum se traduce numele ei – este cel mai mare exportator al planetei şi deţine cea mai mare rezervă de bani lichizi. Principalul ei partener comercial este Uniunea Europeană, cu o cotă de aproximativ 14%, ceea ce înseamnă peste 90 mld. euro anual (rezultate preliminare pentru 2012). Anul trecut Beijingul a anunţat o linie de credit de 10 mld. dolari dedicată investiţiilor în Europa Centrală şi de Est. Un potenţial uriaş pentru România, unde investiţiile chineze se ridică la 400 mil. euro, respectiv o implicare financiară medie de sub 40.000 euro pentru fiecare dintre firmele chinezeşti înregistrate în prezent la Registrul Comerţului. Suma reprezintă o creştere, de la an la an, dar este incomparabil mai mică, dacă o comparăm – pentru că tot le place unora să măsoare curtea vecinilor – cu cele 3 mld. euro investite în Ungaria, care a devenit în ultimul deceniu un adevărat cap de pod al comerţului chinez în regiune. Ca urmare, jumătate din deficitul comercial din relaţiile româno‑ungare vine din importul de mărfuri chinezeşti din Ungaria, potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie România‑China (CCIRC).


De ce se mişcă România atât de greu? În comisiile mixte nu venim cu studii serioase de fezabilitate, până de curând nu am avut legislaţie pentru parteneriate public‑private şi în plus nu înţelegem mentalitatea marilor investitori chinezi, crede Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele CCIRC. În China, pedeapsa pentru corupţie şi evaziune fiscală este similară celei pentru trafic de droguri şi poate ajunge la condamnarea la moarte.
Ungaria şi Polonia, două ţări de dimensiuni diferite, dar intrate în Uniunea Europeană înaintea României, au făcut anul trecut afaceri de aproximativ 10 mld. euro cu China, fiecare. Mai mult decât dublu faţă de valoarea contabilizată pe relaţia sino‑română – 4 mld. euro, din care cinci şesimi o reprezintă importurile din Ţara de mijloc. La Budapesta există de aproape doi ani o filială a Băncii Chinei – prima din regiune. Anul trecut, s‑a dechis una şi la Varşovia. Bucureştiul discută asemenea proiecte de cel puţin patru ani.