Atenție, fake! Povestea lui „Mihăiță”: Băiatul creat cu AI care ne-a invadat pe rețelele sociale

O imagine emoționantă în care apar doi copii, în frunte cu un băiat numit „Mihăiță”, a cucerit în timp record rețelele sociale. Însă puțini știu că „Mihăiță” nu există.

Fotografia este creată cu ajutorul inteligenței artificiale, iar povestea care o însoțește este la fel de falsă. Scopul? Să adune cât mai multe like-uri, distribuiri și comentarii – pe scurt, engagement.

Fenomenul postărilor false cu copii „năpăstuiți”, generate cu AI, a explodat în ultimele luni, potrivit Antena 3 CNN.

Povestea falsă a lui Mihăiță

Într-una dintre cele mai distribuite postări de acest gen, „Mihăiță” apare alături de fratele său. Fotografia, clar artificială pentru un ochi atent – culorile sunt nenaturale, semnele de circulație nu respectă normele, iar hainele copiilor par lipsite de logică vizuală –, este însoțită de o poveste sfâșietoare. Ni se spune că Mihăiță „poate fi găsit la semaforul de la intersecția Bulevardului Carol I”, unde spală geamuri pentru câțiva lei, împreună cu fratele său Ionuț. Ambii ar fi orfani de mamă, crescuți doar de tată, dar au note bune și vise mari.

Postarea are toate ingredientele clasice ale unei manipulări emoționale: copii săraci dar curați, părinți lipsă, demnitate în suferință și o doză de speranță. Nu e greu de înțeles de ce mii de oameni, bine intenționați, au distribuit povestea. Numai pe pagina de Facebook „Viață de românaș”, postarea cu Mihăiță a strâns 15.000 de distribuiri și 35.000 de like-uri.

Pagini fantomă cu scopuri bine ascunse

Interesant este istoricul acestei pagini: creată în ianuarie 2024, ea a purtat mai multe nume – „Descoperă sănătatea”, „E F E M E R”, „Pescuit și Vânătoare”, „Inimă deschisă” – până să se stabilizeze, în decembrie, la „Viață de românaș”. O strategie clară de testare și pivotare, până la găsirea unei formule virale.

Această pagină face parte dintr-un ecosistem mai larg de conturi care rostogolesc conținut generat cu inteligență artificială – de la nostalgii fabricate despre comunism, la povești lacrimogene despre oameni neînțeleși de societate („Am făcut acest lucru și nimeni nu apreciază”). Toate au același scop: să creeze engagement intens și rapid. De ce? Pentru a redirecționa traficul spre site-uri dubioase, pentru a crește artificial pagini care apoi pot fi vândute sau folosite în scopuri comerciale sau chiar politice.

Ce spun experții

Un studiu recent al cercetătorilor americani Renee DiResta și Josh A. Goldstein arată că acest fenomen nu este deloc izolat. Ei au analizat 120 de pagini de Facebook care postau intensiv imagini create cu AI și le-au clasificat în trei mari categorii: spam, escrocherii și „alți creatori”.

Rezultatele sunt alarmante: unele postări cu imagini generate cu AI au ajuns în top 20 cele mai vizualizate pe Facebook în trimestrul al treilea din 2023 – cu peste 40 de milioane de vizualizări. Comentariile arată că mulți utilizatori nu realizează că ceea ce văd este fals. Alții încearcă să tragă semnale de alarmă, însă vocile lor sunt îngropate în valul de reacții emoționale.

Aceste pagini recurg la tactici de clickbait, fură conturi, distribuie conținut înșelător și creează comunități false, înșelând algoritmii Facebook și mai ales utilizatorii de bună credință. Totodată, se teme că aceste tactici ar putea fi folosite pentru manipularea discursului politic sau injectarea de dezinformare în spațiul public.

Adevărul din spatele unei poze

Cazul „Mihăiță” este doar un exemplu. Asemenea povești vor continua să apară, mai ales în contextul în care un text generat de AI și o imagine „convingătoare” pot fi produse în câteva minute.

Important este să ne păstrăm vigilența și să învățăm să recunoaștem semnalele conținutului fals: inconsistențele vizuale, emoțiile prea bine calibrate, poveștile greu de verificat. Distribuirea unui astfel de conținut, chiar și cu cele mai bune intenții, contribuie la propagarea unei realități care nu există.

Așadar, înainte să dai like sau share unei povești virale, întreabă-te: e reală? Sau e doar un nou „Mihăiță” creat pentru a-ți fura emoțiile – și datele?