Curtea de Conturi spune însă altceva.
Constatările Curții arată anomaliile severe ale mecanismului care toacă zeci de miliarde de euro, bani aflați la dispoziția și decizia unui singur om – după cum prevede Ordonanța dată în 2013 de PSD. (Un link AICI).
La începutul anului 2015, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței Programului național de dezvoltare locală, program finanțat de la Bugetul de stat și derulat prin autoritățile locale.
Perioada supusă auditării: anii 2013 și 2014, perioadă în care la Ministerul Dezvoltării ministru era Liviu Dragnea, iar unul dintre secretarii de stat era Sevil Shhaideh.
De menționat că PNDL este programul prin care urmează să gestioneze investiții locale de 30 de miliarde de lei în următorii 3 ani – prin credite de angajament. (Un Link AICI)
La finalul auditului, în aprilie 2015, Curtea a prezentat o sinteză a acestui raport,
dar instituția condusă de Nicolae Văcăroiu nu a publicat niciodată documentul complet. Intrat în Parlament după alegerile din 2016, Cristian Ghinea cerut să citească versiunea completă, pe care a solicitat-o, oficial, Curții de Conturi.
Documentul l-a primit pe 10 aprilie 2017, cu o săptămână înainte ca liderul PSD să anunțe etapa a doua a programului.
1) PNDL – o sursă de finanțare a arieratelor și o sursă de satisfacere a intereselor locale
Cum arată ”succesul” pentru Liviu Dragnea:
Potrivit concluziilor generale formulate de auditorii publici externi,
”în lipsa unei strategii naționale în domeniu și în contextul carențelor și/sau neconcordanțelor legislative, PNDL nu a funcționat ca un program național în sensul prevederilor legale”.
Tot Curtea explică la ce a folosit PNDL:
a reprezentat inițial, în 2013, o sursă de finanțare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioară a altor 3 programe, iar ulterior, în 2014, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local.
Banii alocați (credite bugetare definitive aprobate de MDRAP) în modul descris de raport:
3,7 miliarde lei în 2013 și 5,3 miliarde lei în 2014.
2) Din perspectiva Legii finanțelor publice, PNDL nu trebuia să opereze
Auditorii au mai constatat la data începerii controlului (ianuarie 2015):
- actul de aprobare a PNDL (OUG 28/2013) nu era aprobat prin lege conform prevederilor constituționale. Parlamentul repară omisiunea abia 2 ani mai târziu – la 1 aprilie 2015
- deși lansase în 2011 procedurile de aprobare a unei strategii naționale de dezvoltare locală, acestă strategie nu era adoptată de guvern
- privit prin prisma Legii finanțelor publice, în lipsa elementelor definitorii, PNDL nu poate fi recunoscut ca și program național
- modificările ulterioare ale OUG 28 și cele operate prin ordin de ministru s-au făcut fără analiza impactului asupra PNDL, fiind introduse sau extinse domenii de finanțare în condițiile în care fondurile alocate erau considerate insuficiente pentru realizare obiectivelor deja incluse în program
mai multe, pe Curs De GuvernareAcest articol nu reprezintă consultanță financiară.
