Augustin Lazăr, după scandalul din Justiție: „Urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”

Augustin Lazăr, după scandalul din Justiție, avertizează că sistemul judiciar reprezintă sistemul imunitar al statului și că, în lipsa funcționării sale corecte, societatea riscă să alunece în haos, mesajul fiind transmis în contextul documentarului Recorder și al dezbaterilor publice care au urmat.

Augustin Lazăr, după scandalul din Justiție, despre declinul independenței sistemului judiciar

Fostul procuror general, profesor universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, apreciază că documentarul Recorder reprezintă o radiografie clară a degradării independenței justiției românești, proces început încă din perioada 2017–2020. Potrivit lui Augustin Lazăr, această evoluție este rezultatul unei voințe politice duplicitare, orientate spre restaurarea unui sistem oligarhic care să ofere protecție politicienilor și finanțatorilor acestora implicați în dosare penale.

El subliniază că justiția și haosul sunt singurele alternative posibile într-un stat de drept și că disfuncționalitatea sistemului judiciar duce inevitabil la pierderea ordinii sociale. În opinia sa, Ministerul Public este chemat acum să intervină ferm și să clarifice, prin anchete judiciare profesioniste, aspectele grave semnalate în dezbaterea publică.

Augustin Lazăr vorbește despre o strategie subtilă de restaurare a impunității, realizată prin decizii ale Curții Constituționale, ordonanțe de urgență și dezincriminări discrete, care au alterat rapid cadrul normativ construit în perioada aderării României la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG 13, susține acesta, ar fi fost lansat un proiect insidios de tip „pace socială contra impunitate”, în care un grup restrâns din justiție, cunoscut public drept „CSM-ul nevestelor”, ar fi acceptat cooperarea cu factorul politic în schimbul sinecurilor și protecției.

Justiția, între independență și haos

Fostul procuror general consideră că rolul constituțional al Ministerului Public, consacrat de articolul 131 din Constituție, este acela de a apăra ordinea de drept și interesele generale ale societății. În acest context, procurorii competenți trebuie să afle adevărul despre posibilele rețele de corupție organizată din sistemul judiciar, indicate explicit în dezbaterea publică și în investigațiile media.

Augustin Lazăr face referire și la contrareforma judiciară din ultimii ani, pe care o consideră principala frână în lupta anticorupție. El amintește că, în 2018, au fost declanșate proceduri de revocare a procurorului-șef DNA și a procurorului general pentru opoziția față de aceste modificări și pentru apărarea publică a independenței justiției. Ulterior, contrareforma a fost consolidată prin legile justiției din 2022, în contextul ridicării MCV.

Un exemplu invocat este eliminarea competenței DNA de a ancheta magistrații pentru fapte de corupție și înlocuirea acesteia cu Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, ulterior transformată într-un serviciu special, lipsit de resurse și eficiență. În opinia lui Lazăr, mecanismele instituite permit un control neconstituțional asupra anchetelor și conduc la blocarea investigării magistraților corupți.

Corupția organizată și pierderea încrederii publice

Augustin Lazăr atrage atenția asupra efectelor grave ale acestor practici, printre care prescrierea a mii de dosare penale și pierderea unor sume uriașe pentru bugetul de stat, fără ca acestea să fie imputate cuiva. Fenomenul a fost perceput de public drept o „albire” a marilor corupți și o amnistie mascată.

El vorbește despre dezvoltarea unei adevărate „arte” de eliminare a probelor și de speculații judiciare, tolerate de unii judecători, care a dus la anularea unor condamnări definitive, inclusiv după executarea pedepselor, statul fiind obligat ulterior la plata de despăgubiri. Această situație, spune Lazăr, creează un periculos sentiment de deja-vu, amintind de perioada 2000–2004.

Potrivit fostului procuror general, investigațiile jurnalistice indică tipare repetate de conduită judiciară abuzivă, inclusiv destructurarea completurilor de judecată înainte de pronunțare și reluarea cercetării pentru a favoriza prescripția. În paralel, magistrații cu conduită independentă ar fi supuși unor acțiuni disciplinare disproporționate, infirmate ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Augustin Lazăr consideră că gravitatea situației impune declanșarea urgentă a unor anchete de amploare, inclusiv cu sprijin informațional calificat, pentru a verifica toate suspiciunile privind corupția organizată din justiție. În opinia sa, pacea socială depinde direct de capacitatea justiției de a-și îndeplini rolul constituțional și de a recâștiga încrederea publică.