Aurul sau depozitele bancare: Ce e mai sigur pentru economiile tale în noul context economic

Aurul sau depozitele bancare reprezintă dilema clasică a românilor care vor să-și protejeze economiile într-o perioadă marcată de inflație, dobânzi fluctuante și incertitudine economică. În ultimii ani, diferențele dintre aceste două forme de economisire au devenit tot mai vizibile, iar cifrele arată avantaje și dezavantaje clare pentru fiecare variantă.

Aurul sau depozitele bancare și randamentele reale în 2025–2026

Potrivit BNR, aurul sau depozitele bancare pot fi comparate în primul rând prin prisma randamentelor. În ultimii 5 ani, prețul aurului a crescut cu aproximativ 45%, iar doar în perioada 2023–2025 avansul a fost de aproape 18%. Dacă un investitor a cumpărat aur de 10.000 de lei în 2020, valoarea acestuia ar fi ajuns la circa 14.500 de lei în 2025, fără a lua în calcul costurile de depozitare.

Pe de altă parte, depozitele bancare au început să devină mai atractive odată cu creșterea dobânzilor. În 2025, dobânzile la depozitele pe 12 luni se situează între 6% și 7,5% pe an. Astfel, un depozit de 10.000 de lei, cu o dobândă anuală de 7%, aduce un câștig brut de 700 de lei, din care se reține impozitul de 10%, rezultând un câștig net de 630 de lei.

Totuși, inflația rămâne un factor-cheie. Cu o rată estimată la 6% pentru 2026, randamentul real al unui depozit bancar cu dobândă de 7% este de doar 1%. În schimb, aurul nu generează venit pasiv, dar are avantajul de a-și păstra valoarea în perioade de inflație ridicată și instabilitate financiară.

Aurul sau depozitele bancare: siguranță, riscuri și decizia finală

Aurul sau depozitele bancare diferă semnificativ din punct de vedere al siguranței. Depozitele bancare sunt garantate în limita a 100.000 de euro per deponent, prin schema de garantare supravegheată de Banca Națională a României, ceea ce înseamnă că sumele de până la aproximativ 500.000 de lei sunt protejate în cazul falimentului unei bănci.

Aurul, în schimb, nu beneficiază de o astfel de garanție instituțională. Valoarea sa depinde exclusiv de piață, iar prețul poate fluctua pe termen scurt cu 5%–10% într-un singur an. De exemplu, în 2021, aurul a avut o scădere anuală de aproape 4%, ceea ce a afectat investitorii care au cumpărat la vârf de preț.

Pe termen lung însă, aurul este considerat un activ de refugiu. În perioade de criză, acesta tinde să se aprecieze, în timp ce depozitele bancare oferă stabilitate și lichiditate imediată. Specialiștii recomandă adesea diversificarea: de exemplu, 70% din economii în depozite bancare și 30% în aur, pentru a echilibra siguranța cu protecția împotriva inflației.