”Plecând de la experienţa proiectelor implementate în Bucureşti, Oradea, Sibiu sau Timişoara, am realizat acest ghid pentru că ne dorim să sprijinim autorităţile administraţiei publice, în special cele locale, în aplicarea eficientă a Legii infrastructurii, în beneficiul tuturor utilizatorilor. Astfel că am elaborat un set de instructiuni şi recomandări detaliate, care să faciliteze obţinerea aprobării condiţiilor de acces pentru proiectele de canalizaţie subterană destinate instalării de reţele publice de comunicaţii electronice sau de fibră optică neechipată şi realizate cu participarea, sprijinul sau finanţarea autorităţilor administraţiei publice. Este un nou demers al ANCOM în vederea simplificării şi accelerării procesului de instalare subterană a reţelelor de comunicaţii. Serviciile de comunicaţii sunt esentiale, vitale pentru orice societate modernă, pentru orice comunitate şi trebuie dezvoltate respectând reguli şi principii sănătoase”, a declarat Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM.
Documentul publicat de ANCOM este un instrument util autorităţilor care vor să dezvolte proiecte de canalizaţie subterană, oferind date importante pentru o dimensionare adecvată a infrastructurii fizice subterane, precum şi informaţii care trebuie avute în vedere la definirea condiţiilor tehnice şi economice de acces care se supun aprobării ANCOM.
Astfel, în cadrul Ghidului, solicitanţii vor găsi recomandări pentru elaborarea documentaţiei care se supune aprobării ANCOM, cuprinzând următoarele categorii de documente: solicitarea de aprobare a condiţiilor tehnice şi economice de acces menţionată de Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice; documentele care includ propunerile privind condiţiile tehnice şi economice de acces; documentaţia care fundamentează proiectul de infrastructură.
De exemplu, ANCOM le recomandă autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale să se asigure că exploatarea canalizaţiei subterane se realizează în mod judicios, cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice a reţelelor de comunicaţii electronice, dar şi că accesul la serviciile puse la dispoziţia beneficiarilor nu este condiţionat de achiziţionarea unor resurse care nu le sunt necesare acestora.
