Apelul pentru această deturnare a scutului de la misiunea sa oficială a venit din partea statelor baltice şi a Poloniei, susţinute de SUA. Cele patru state din zona baltică au cerut, cu o săptămână înaintea Summitului NATO din Marea Britanie, ca statele Alianţei să ajungă la un acord de principiu în acest sens, pentru că ţările riverane Mării Baltice se simt amenintaţe de intervenţia Rusiei în Ucraina.
Der Spiegel notează însă ca majoritatea statelor NATO şi în special Germania se împotrivesc unei asemenea măsuri, care ar putea constitui o provocare nenecesară la adresa Rusiei.
Reprezentanţii statelor care se opun folosirii scutului antirachetă împotriva Rusiei au arătat că NATO a susţinut ani de zile că acest sistem nu este îndreptat împotriva Moscovei, aşa cum oficialii ruşi au repetat mereu.
Reprezentanţii liniei dure în relaţia cu Federaţia Rusă au reuşit însă să plaseze în centrul dezbaterii o altă temă, chiar înaintea Summitului NATO.
Este vorba despre măsurile de reasigurare a Poloniei şi statelor baltice în privinţa sprijinului Alianţei: detaşarea unor militari NATO şi efectuarea de zboruri de recunoaştere la frontiera estică a Alianţei.
Aceste măsuri, potrivit propunerilor recente, nu ar trebui să expire la un an după instituirea lor, cum s-a stabilit iniţial.
Germania a susţinut că orice acţiune militară să fie aprobată în unanimitate de statele membre după expirarea termenului de un an, însă nu a avut câştig de cauză, iar cancelarul Angela Merkel a renunţat la poziţia sa.
