Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Nicholas Emiliou, propune Curții să nu răspundă cererii preliminare venite din Austria într-un litigiu privind jocurile de noroc online, dar consideră că prevederea prin care Malta încearcă să blocheze executarea unor hotărâri străine împotriva operatorilor săi licențiați este contrară dreptului UE.

Pe scurt

1. Avocatul general Nicholas Emiliou propune CJUE să declare inadmisibilă cererea preliminară formulată de o instanță austriacă.
2. Pe fond, el consideră că noua prevedere din Maltese Gaming Act este incompatibilă cu Regulamentul Bruxelles I bis.
3. Prevederea malteză urmărește să împiedice recunoașterea și executarea în Malta a unor hotărâri străine împotriva operatorilor de jocuri de noroc licențiați în Malta.
4. Avocatul general arată că o licență malteză pentru jocuri de noroc nu permite automat furnizarea legală de servicii în întreaga Uniune Europeană.
5. Opinia avocatului general nu este obligatorie pentru Curte, iar judecătorii CJUE urmează să pronunțe hotărârea la o dată ulterioară.

Avocatul general Nicholas Emiliou consideră că cererea de decizie preliminară formulată de o instanță din Austria în cauza C-683/24, Spielerschutz Sigma, este inadmisibilă, deoarece răspunsul Curții nu ar fi necesar pentru soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței naționale. Dosarul privește o prevedere introdusă de Malta în iunie 2023 în Maltese Gaming Act, printr-un amendament cunoscut ca „Bill 55”. Noua regulă prevede că instanțele malteze trebuie să refuze, ca problemă de ordine publică, recunoașterea sau executarea în Malta a unor hotărâri străine care admit cereri împotriva operatorilor de jocuri de noroc licențiați în Malta, atunci când serviciile respective sunt considerate ilegale într-un alt stat membru, dar sunt legale potrivit dreptului maltez. Instanța austriacă a întrebat Curtea de Justiție dacă o asemenea prevedere este compatibilă cu dreptul Uniunii, în special cu normele Regulamentului Bruxelles I bis privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială. Litigiul național privește răspunderea unui avocat care a redactat o opinie juridică pentru o companie ce finanța acțiuni ale consumatorilor care urmăreau recuperarea mizelor plasate la operatori maltezi de jocuri de noroc online. Avocatul general consideră că problema centrală din litigiul austriac nu este dacă noua prevedere din legea malteză este efectiv compatibilă cu dreptul UE, ci dacă evaluarea făcută de avocat a fost diligentă la momentul redactării opiniei juridice. O asemenea apreciere ține de dreptul național și presupune verificarea conduitei așteptate de la un profesionist al dreptului prudent și bine informat. Potrivit opiniei, Curtea de Justiție poate interpreta dreptul Uniunii, dar nu poate stabili dacă o anumită opinie juridică a fost plauzibilă sau suficient de diligentă. Din acest motiv, avocatul general propune Curții să nu răspundă întrebărilor formulate de instanța austriacă. În cazul în care Curtea va decide totuși să examineze fondul întrebărilor, avocatul general consideră că o măsură națională precum prevederea introdusă în Maltese Gaming Act este vădit incompatibilă cu normele Regulamentului Bruxelles I bis privind recunoașterea și executarea hotărârilor. Regulamentul Bruxelles I bis stabilește, ca principiu, că hotărârile pronunțate de instanțele unui stat membru trebuie recunoscute și executate în celelalte state membre. În această logică, hotărârile prin care instanțele din alte state membre admit cereri de restituire formulate de jucători împotriva operatorilor maltezi de jocuri de noroc online trebuie, în principiu, recunoscute și executate și în Malta. Avocatul general arată că Malta nu poate invoca în mod valabil clauza de ordine publică din Regulamentul Bruxelles I bis, împreună cu argumentul privind libera prestare a serviciilor, pentru a justifica o măsură generală de refuz al recunoașterii și executării unor asemenea hotărâri. Potrivit opiniei, instanțele unui stat membru nu pot refuza recunoașterea unei hotărâri pronunțate într-un alt stat membru doar pentru că apreciază că dreptul UE, inclusiv libertatea de a presta servicii, a fost aplicat greșit în acea hotărâre. Problemele de fond ale dreptului Uniunii nu pot fi reexaminate în etapa recunoașterii și executării prin intermediul clauzei de ordine publică. Avocatul general respinge și interpretarea potrivit căreia operatorii care dețin o licență malteză pentru jocuri de noroc ar avea dreptul să furnizeze liber și legal servicii în întreaga Uniune Europeană, atât timp cât respectă dreptul maltez. El arată că această interpretare a fost respinsă în mod constant de Curtea de Justiție. În domeniul jocurilor de noroc online, principiul țării de origine nu se aplică. Statele membre pot, în principiu, să aplice propriile norme privind jocurile de noroc și operatorilor care furnizează servicii consumatorilor aflați pe teritoriul lor dintr-un alt stat membru, inclusiv din Malta. În stadiul actual al dreptului UE, statele membre nu sunt obligate să recunoască licențele de jocuri de noroc emise de alte state membre. O licență malteză este, în principiu, valabilă doar în Malta și, dacă este cazul, în statele membre care aleg să recunoască asemenea licențe. Avocatul general observă că noua prevedere din legea malteză are un scop protector. Ea urmărește să apere o industrie descrisă de guvernul maltez drept „esențială” pentru economia națională de consecințele financiare care ar putea apărea dacă operatorii vizați ar fi obligați să satisfacă cererile formulate de jucători. Potrivit opiniei, efectele economice serioase pe care executarea unor hotărâri le-ar putea avea asupra unui operator național, asupra unei industrii sau chiar asupra statului membru în care se solicită executarea nu justifică recurgerea la clauza de ordine publică. Cauza C-683/24, Spielerschutz Sigma, a ajuns la Curtea de Justiție printr-o cerere de decizie preliminară formulată de o instanță din Austria. Procedura preliminară permite instanțelor naționale să ceară Curții de Justiție interpretarea dreptului UE sau verificarea validității unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național, ci oferă interpretarea dreptului UE, iar instanța națională aplică apoi această interpretare în cauza aflată pe rolul său. Opinia unui avocat general nu este obligatorie pentru Curtea de Justiție. Avocații generali propun Curții, în deplină independență, o soluție juridică în cauzele care le sunt repartizate. Judecătorii Curții încep deliberările după prezentarea opiniei, iar hotărârea va fi pronunțată ulterior. Regulamentul Bruxelles I bis, invocat în dosar, reglementează competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială. Miza juridică a cauzei privește limitele în care un stat membru poate refuza executarea unei hotărâri pronunțate într-un alt stat membru, invocând ordinea publică națională.