Baconschi: Rusia nu a ridicat obiecţii faţă de faza a doua a scutului, care include şi România

Ministrul Teodor Baconschi a reafirmat, într-o emisiune la TVR, că sistemul de apărare antirachetă care urmează să fie instalat în România este pur defensiv. "Are rolul de a ne apăra de atacuri balistice cu rachete cu rază mică şi medie de acţiune, nu identifică un adversar explicit şi, cel puţin în această a doua parte a programului, la care participăm noi - programul se va încheia în 2020 -, Rusia nu a ridicat obiecţii, iar noi ne-am consultat şi cu vecinii noştri", a asigurat ministrul român de externe.

El a adăugat că există un dialog NATO-Rusia şi SUA-Rusia care continuă, pe tema scutului antirachetă. "Deci, cred că sunt mai degrabă exerciţii retorice, şi nu îngrijorări reale", a spus şeful diplomaţiei române referindu-se la unele declaraţii mai mult sau mai puţin oficiale, venite de la Moscova, pe tema participării României la apărarea antirachetă.

Elementele scutului antirachetă, adică cele 24  de rachete interceptoare, vor fi amplasate în Deveselu, o bază militară din judeţul Olt în prezent dezafectată, a anunţat marţi preşedintele Traian Băsescu. Practic, rachetele interceptoare din România vor fi funcţionale din 2015, când se va trece la faza a doua a apărării antirachetă. În noua concepţie a Washingtonului privind arhitectura de securitate, scutul antirachetă, mai flexibil, cuprinde patru etape. Implementarea primei etape a început deja în martie anul acesta, a doua fază începe în 2015, urmând în 2018 faza a treia, pentru ca sistemul să fie desăvârşit în jurul anului 2020.

Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat marţi pe Twitter, printr-un joc de cuvinte ironic, decizia României de a găzdui elemente ale sistemului american de apărare antirachetă. El a catalogat planul "un cal traian", aluzie evidentă la numele preşedintelui Traian Băsescu. Rogozin a menţionat că diplomaţia rusă continuă să aibă suspiciuni privind adevăratele intenţii ale iniţiativelor de apărare ale SUA. De asemenea, Rogozin a amintit ca Moscova a cerut încă din luna februarie anul trecut explicaţii Washingtonului, după ce Bucureştiul şi-a dat acordul oficial de a participa la proiectul american.

În replică, ministrul Teodor Baconschi a catalogat drept "un calambur simpatic" ironia reprezentantului special al Rusiei la NATO. Ministrul român de externe a adăugat că temerile sunt "fără acoperire", deoarece este vorba despre un sistem care, deocamdată, se dezvoltă pe baza unui acord româno-american, dar care va deveni parte din sistemul antibalistic NATO. "Acest lucru a fost decis la ultimele summit-uri şi întărit prin Noul Concept Strategic adoptat la Lisabona", a arătat ministrul Teodor Baconschi.

Rusia a acceptat în noiembrie, cu ocazia summitului NATO de la Lisabona, să coopereze cu alianţa militară occidentală la elaborarea unei arhitecturi de apărare antirachetă în Europa.

De altfel, şi preşedintele Traian Băsescu a precizat marţi că scutul antirachetă este un sistem "defensiv" şi a subliniat că elementele scutului nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse. "Sistemul antirachetă american este un sistem defensiv. Nu este destinat ofensivei. Este un sistem defensiv de apărare al teritoriului României şi SUA, de apărare împotriva rachetelor balistice. (...) Elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse", a subliniat Băsescu, după anunţarea locului de amplasare a sistemului.

Statele Unite au anunţat la 17 septembrie 2009 că administraţia Obama a făcut modificări în planurile de apărare antirachetă faţă de cum fuseseră ele concepute de fosta administraţie republicană a lui George W. Bush. Administraţia Obama propune desfăşurarea în patru etape a scutului antirachetă în Europa, având la bază principiul flexibilităţii.

România urmează să participe la faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului antirachetă, care are ca orizont de timp 2015 şi presupune desfăşurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori avansaţi, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune.

Moscova s-a împotrivit vehement intenţiei SUA de a desfăşura elemente ale apărării antirachetă în apropiere de graniţele sale, considerând că această mişcare ar reprezenta o ameninţare la adresa propriei securităţi. NATO şi SUA au insistat că scutul va servi doar la apărarea membrilor NATO împotriva unor ameninţări venind dinspre Coreea de Nord şi Iran şi nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.

După resetarea intervenită în relaţiile sale cu Washingtonul, Moscova şi-a dat acordul, la summitul NATO de la Lisabona din noiembrie anul trecut, să colaboreze la noua arhitectură de securitate, care va fi creată sub umbrela NATO. Însă, dacă NATO insistă că ar trebui să fie două sisteme independente care să facă schimb de informaţii, Rusia vrea un sistem comun, cu interoperabilitate deplină.

Rusia s-a oferit, de altfel, chiar săptămâna trecută, să furnizeze un scut antirachetă ce ar acoperi Europa de Est, Marea Neagră, Marea Barents şi Marea Baltică. Comandantul forţelor spaţiale ruse s-a pronunţat în favoarea unui centru comun cu NATO de comandă şi de procesare a datelor, arătând că prezenţa specialiştilor ruşi ar fi necesară.

În afară de România, şi Polonia va lua parte la desfăşurarea noului scut antirachetă, găzduind tot rachete interceptoare cu baze terestre, însă rolul Poloniei este prefigurat abia în faza a treia (din 2018) a noului concept de apărare antirachetă. Preşedintele Barack Obama va veni luna aceasta într-un turneu în Europa, care cuprinde şi o vizită la Varşovia.