Invitarea Macedoniei este contestata insa de Grecia, care a anuntat ca, in absenta unui acord privind numele fostei republici iugoslave, se va opune integrarii acesteia in organizatiile lumii euro-atlantice, care functioneaza dupa principiul unanimitatii. Este cazul UE si NATO. Pe langa cele trei tari balcanice, Ucraina si Georgia sunt si ele candidatele acestei largiri. In privinta lor lucrurile se complica si mai mult. Nu doar Rusia, ci si Germania, Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Grecia, Ungaria, Italia si Norvegia, Turcia si Marea Britanie si-au exprimat retinerea si chiar opozitia in aceasta chestiune.
Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, a declarat ieri ca “nu exista niciun motiv imperios anul acesta pentru a deteriora si mai mult relatiile cu Rusia”, tensionate deja dupa ce Occidentul a recunoscut independenta Kosovo. De altfel, referindu-se la noua extindere a NATO in spatiul fost sovietic, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a precizat ca tara sa va formula un raspuns adecvat acestei provocari.
O problema la fel de fierbinte pe agenda NATO o constituie si sprijinirea razboiului impotriva terorismului. “Nu ne putem permite sa pierdem in Afganistan”, a declarat, la Bucuresti, presedintele SUA, a carui tara duce greul contributiei umane si financiare a misiunii din Afganistan.
