Ban Ki-moon: “Armata afgana trebuie sa preia controlul in sud”

 Ce sperati sa obtineti la Conferinta de la Bucuresti in privinta Afganistanului?

Asa cum multa lume si-a dat seama, 2007 a fost un an dificil pentru Afganistan. In acelasi timp, insa, angajamentul de a ajuta Afganistanul ramane foarte puternic si am reusit sa invatam multe lectii in acest domeniu. Unele dintre aceste lectii se reflecta in mandatul misiunii UNAMA (Misiunea de Asistenta ONU in Afganistan) pentru 2008, adoptat de Consiliul de Securitate la 20 martie. Alte lectii vor fi reflectate in documentul ce va fi adoptat de NATO. Intrunirea de la Bucuresti va reprezenta o sansa de a reveni asupra acestor lectii in scopul eficientizarii eforturilor noastre in Afganistan. Prezenta presedintelui Karzai (al Afganistanului, n.r.) este extrem de importanta, avand in vedere ca scopul nostru in aceasta tara este sa sprijinim intr-un mod eficient autoritatile afgane in reconstruirea tarii, intarirea institutiilor si ridicarea economiei.

 Sunteti multumit de cooperarea dintre UNAMA si misiunea NATO, ISAF, in Afganistan?

Cooperarea dintre noi este foarte buna, la toate nivelurile. Atat UNAMA, cat si ISAF sunt organizatii complexe, cu mandate avand multiple aspecte si, de aceea, este intotdeauna loc de o imbunatatire a relatiei. Important este insa faptul ca ambele au mandat din partea Consiliului de Securitate si, desi mandatele lor sunt diferite, activitatile sunt complementare.

 Este vitala trimiterea de trupe suplimentare in sudul Afganistanului, acolo unde se duc luptele cu talibanii, asa cum insista unii membri ai NATO, inclusiv Romania?

Sunt secretar general, dar nu si general de armata! Aceasta este o intrebare de tactica militara, la care nu sunt specialist. Problema tine, in parte, de decizia fiecarui stat membru in parte, care trebuie respectata. Este, de asemenea, o intrebare ce tine de natura specifica a situatiei din sudul Afganistanului. Am cazut cu totii de acord ca rezolvarea situatiei din sud necesita mai mult decat un raspuns de ordin militar. Am cazut de asemenea de acord ca este nevoie ca Armata Nationala Afgana sa preia in mod progresiv controlul; armata afgana doreste sa faca acest lucru si este din ce in ce mai capabila pentru aceasta misiune.

Exista unele probleme de ordin politic, ce vor trebui rezolvate de presedintele Karzai si guvernul sau prin dialog. In cele din urma, se pare ca exista unele elemente ce nu doresc o reconciliere cu guvernul si care vor continua sa duca o politica a violentei. Trebuie sa avem suficiente forte de securitate la fata locului pentru a proteja populatia, care cade in mod frecvent victima violentelor. Pe termen lung, bineinteles, aceste forte de securitate trebuie sa fie afgane.

 Ar putea avea NATO un rol mai important in oprirea productiei si a traficului de droguri in Afganistan?

Aceasta este cu siguranta o problema pe care ISAF o va analiza. Dar problema narcoticelor ilegale are multe dimensiuni si trebuie sa gasim mai multe cai eficiente pentru a-i viza pe cei care beneficiaza cel mai mult din comercializarea acestora, in special pe traficanti si comercianti, mai degraba decat pe fermieri, mai ales pe cei mai saraci fermieri care, deseori, nu au alte alternative. Aceasta este o problema ce tine de competenta mai multor institutii, dupa cum s-a concluzionat la Conferinta despre Afganistan de la Londra, din 2006, iar aici intra unele dimensiuni economice si sociologice care, poate, depasesc actualul mandat al ISAF.

Opinie
 Mijloacele militare nu sunt suficiente

Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, va sosi la 3 aprilie la Bucuresti, pentru a participa la Conferinta de la Bucuresti organizata de German Marshall Fund, Chatham House si Ministerul roman al Afacerilor Externe, in paralel cu summitul NATO. Secretarul general va participa la lucrarile conferintei referitoare la Afganistan, desfasurate sub titlul “NATO in Afganistan: succesul nu este aproape, esecul nu este o optiune”. Ban Ki-moon a acordat in exclusivitate pentru Cotidianul si Business Standard un interviu referitor la asteptarile sale privind problematica afgana de la summitul NATO si de la Conferinta de la Bucuresti, conferinta la care va participa si presedintele Afganistanului, Hamid Karzai.

Secretarul general al ONU relateaza despre problemele cu care se confrunta misiunea ONU in Afganistan, UNAMA, dar si cea a NATO, ISAF, ambele desfasurate sub mandat al Consiliului de Securitate. Ban Ki-moon considera ca violentele din sudul Afganistanului nu pot fi rezolvate doar printr-un raspuns militar, iar responsabilitatea pentru securitatea din regiune trebuie sa fie preluata treptat de catre Armata Nationala Afgana. In rezolvarea problemei productiei si traficului de narcotice ilegale din Afganistan, secretarul general crede ca ar trebui vizati in primul rand traficantii si comerciantii, nu fermierii afgani care nu au, deseori, alta sansa de a supravietui.  

CV

• al optulea secretar general al ONU
• Ban Ki-moon a fost ales secretar general al ONU de catre Adunarea Generala a Organizatiei in octombrie 2006, preluand postul de la Kofi Annan la 1 ianuarie 2007.
• In calitate de secretar general a promovat numeroase reforme privind misiunile de mentinere a pacii. Din punct de vedere diplomatic, Ban Ki-moon a sustinut pozitii puternice in domeniul luptei impotriva incalzirii globale (atacand deseori subiectul in discutiile cu presedintele SUA, George W. Bush) si al problemelor din Darfur (unde a contribuit la convingerea presedintelui sudanez Omar al-Bashir in acceptarea trupelor de mentinere a pacii pe teritoriul tarii). Intre 2004 si 2006 a ocupat functia de ministru de Externe al Coreei de Sud, iar anterior a activat in diplomatie. Legatura lui Ban Ki-moon cu ONU dateaza din 1975, cind a lucrat in divizia dedicata ONU a Ministerului coreean de Externe.