Banca centrală de la Budapesta a păstrat dobânda la depozitele cu scadenţa la două săptămâni la 8,5%. La nivelul Uniunii Europene, dobânda-cheie din Ungaria este depăşită doar de România, unde valoarea este de 10%. Decizia băncii naţionale a Ungariei confirmă aşteptările analiştilor care anticipau o menţinere a dobânzii la un nivel maxim al ultimilor trei ani.

Cel mai mult în luarea acestei decizii a contat evoluţia foarte bună a monedei naţionale, care s-a apreciat faţă de euro cu 6,6% în ultima lună şi cu 10,6% de la începutul anului. Potrivit analiştilor, aprecierea forintului a redus din presiunile inflaţioniste determinate de scumpirile la energie şi la alimente. Astfel rata anuală a inflaţiei în Ungaria a fost 6,6% în iunie faţă de 6,9% în mai, conform metodologiei de calcul Eurostat. De asemenea, creşterea anuală a salariilor s-a mai temperat la 9,6% în mai spre deosebire de aprlie, când salariul mediu brut s-a majorat cu 10,6% faţă de aceaşi lună a anului trecut.

Decizia băncii centrale a Ungariei este considerată un semnal important pentru alte economii din regiune care se confruntă cu probleme similare. În Polonia, nivelul dobânzii de politică monetară este aşteptat să rămână la 6% în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei se păstrează între 4,3% şi 4,5%. Nici în cazul Slovaciei nu sunt preconizate modificări ale nivelului actual de dobândă-cheie de 4,25%, o rată a dobânzii de politică monetară similară celei practicate de Banca Centrală Europeană.

Presiuni pentru o majorare a dobânzii-cheie sunt în Cehia, care are cea mai mică dobândă de politică monetară din Uniunea Europeană, respectiv 3,75%. Rata anuală a inflaţiei de 6,6% din iunie creează însă probleme în această ţară. Cu toate acestea, ca şi în cazul Ungariei, aprecierea monedei naţionale ar putea convinge banca centrală de la Praga să nu modifice nivelul actual al dobânzii de politică monetară.