Banca Centrală Europeană arată că integrarea financiară în zona euro s-a îmbunătățit semnificativ din finalul lui 2022, dar fragmentarea piețelor de capital continuă să limiteze investițiile și competitivitatea.

Pe scurt

1. Indicatorii de integrare financiară bazați pe prețuri și cantități au urcat peste mediile istorice, potrivit raportului BCE.
2. Progresele sunt cele mai vizibile pe piețele de datorie și în creditarea interbancară, unde activitatea transfrontalieră a crescut.
3. Integrarea piețelor de acțiuni a scăzut din 2022, iar investițiile transfrontaliere în acțiuni în interiorul zonei euro stagnează.
4. Gospodăriile din zona euro continuă să păstreze o parte mare din economii în depozite cu randamente scăzute.
5. BCE leagă aprofundarea integrării financiare de uniunea economiilor și investițiilor, uniunea bancară, supravegherea europeană și finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor.

Banca Centrală Europeană a publicat raportul privind integrarea financiară și structura financiară în zona euro, care arată o îmbunătățire semnificativă a integrării financiare din finalul lui 2022. Potrivit BCE, indicatorii de integrare financiară bazați pe prețuri și cei bazați pe cantități au crescut la niveluri peste mediile lor istorice. Evoluția reflectă funcționarea rezilientă a piețelor și progrese pe piețele de obligațiuni, de acțiuni și bancare. BCE indică o scădere susținută a primelor de risc de redenominare și sprijinul unor inițiative la nivelul UE, precum programul NextGenerationEU, ca factori care au susținut această evoluție. Activitatea transfrontalieră a crescut pe mai multe segmente de piață. BCE afirmă că acest lucru a facilitat o mai bună împărțire a riscurilor și a contribuit la creșterea rezilienței sistemului financiar al zonei euro. Integrarea financiară s-a consolidat cel mai vizibil pe piețele de datorie și în creditarea interbancară. Deținerile transfrontaliere de titluri de datorie, inclusiv obligațiuni suverane, au crescut, susținute de fundamente economice mai bune în mai multe state și de normalizarea bilanțului Eurosistemului. Creditarea interbancară a devenit mai activă, pe măsură ce excesul de lichiditate a fost redistribuit. BCE consideră că această evoluție semnalează o piață monetară mai integrată și mai puțin fragmentată. Rolul tot mai mare al instituțiilor financiare nebancare a diversificat canalele de finanțare și a crescut împărțirea transfrontalieră a riscurilor. Indicatorii privind împărțirea riscului de consum sugerează că zona euro a devenit mai rezilientă la șocuri economice, sprijinind ajustări mai line între state. Raportul arată însă că sistemul financiar al zonei euro rămâne sub potențialul său în sprijinirea creșterii pe termen lung, a inovării și a competitivității. Finanțarea externă a rămas redusă, pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor și al încrederii slabe în investiții. În același timp, fragmentarea structurală continuă să limiteze integrarea piețelor de acțiuni și alocarea eficientă a economiilor peste granițe. Integrarea piețelor de acțiuni a scăzut din 2022. Investițiile transfrontaliere în acțiuni în interiorul zonei euro stagnează, iar investițiile străine directe intra-zona euro au coborât la niveluri istorice scăzute. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a indicat aceeași vulnerabilitate în discursul susținut la conferința comună a Comisiei Europene și BCE privind integrarea financiară europeană. El a arătat că finanțarea transfrontalieră prin creditare bancară și piețe de acțiuni rămâne la niveluri relativ scăzute, iar împrumuturile corporative transfrontaliere în interiorul zonei euro reprezintă doar 14% din totalul creditării companiilor. BCE notează că gospodăriile din zona euro continuă să dețină o parte mare din economii în depozite cu randamente scăzute. O parte importantă a investițiilor în acțiuni este direcționată în afara Uniunii Europene. Această preferință pentru piețele naționale și fragmentarea persistentă contribuie la o nepotrivire între nivelul ridicat al economisirii în zona euro și nevoile sale de investiții. Potrivit BCE, această situație limitează disponibilitatea capitalului de risc pentru firmele inovatoare și afectează competitivitatea pe termen lung. Raportul subliniază că integrarea, dimensiunea și eficiența pieței unice trebuie consolidate pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului financiar al zonei euro, inclusiv a sectorului bancar. Constatările sprijină obiectivele uniunii economiilor și investițiilor a Comisiei Europene, care urmărește canalizarea mai eficientă a economiilor europene către investiții productive printr-o piață unică mai integrată pentru serviciile financiare. Luis de Guindos a declarat că integrarea financiară este esențială pentru „prosperitatea, stabilitatea și competitivitatea Uniunii Economice și Monetare”. El a afirmat că, într-un context marcat de fragmentare geopolitică, schimbări tehnologice și incertitudine economică, un sistem financiar european solid și competitiv este „o necesitate strategică”. Discursul vicepreședintelui BCE leagă raportul de reformele aflate pe agenda UE: un cadru unic de reguli pentru piețele de capital, sprijin pentru un ecosistem financiar tokenizat, supraveghere mai europeană, finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor și reducerea diferențelor dintre legislațiile naționale privind insolvența, taxarea și dreptul societăților. De Guindos a susținut că un cadru unic de reguli pentru piețele de capital ar reduce incertitudinea juridică și ar crea condiții mai egale în interiorul pieței unice. El a arătat și că adaptarea regimului-pilot pentru tehnologia registrelor distribuite ar putea sprijini inovarea în serviciile financiare digitale, menținând supravegherea de reglementare. În domeniul bancar, BCE susține că Europa are nevoie de o piață bancară cu adevărat unică, în care capitalul și lichiditatea să poată circula peste granițe, iar depozitele să fie protejate în mod egal. Finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, EDIS, este prezentată ca un pas important pentru avansarea uniunii bancare. BCE atrage atenția și asupra diferențelor dintre legislațiile naționale privind insolvența, sistemele fiscale și dreptul societăților. Aceste bariere neprudentiale continuă să îngreuneze activitatea transfrontalieră și limitează capacitatea UE de a funcționa ca un centru financiar unitar. Raportul BCE adaugă elemente la analiza prezentată recent în răspunsul Eurosistemului la consultarea țintită a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar al UE. Raportul BCE privind integrarea financiară și structura financiară în zona euro este publicat o dată la doi ani și analizează integrarea financiară, structura sistemului financiar și teme de politică publică precum uniunea bancară și uniunea piețelor de capital. Documentul contribuie la dezbaterea privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, într-un moment în care UE încearcă să mobilizeze mai mult capital privat pentru investiții, inovare, tranziție verde, tranziție digitală și competitivitate industrială. Comisia Europeană a propus agenda privind uniunea economiilor și investițiilor pentru a direcționa mai bine economiile europene către investiții productive. Raportul BCE arată că această direcție este importantă pentru zona euro, deoarece economiile disponibile nu ajung suficient către firmele care au nevoie de capital pentru creștere și inovare. Discursul vicepreședintelui BCE plasează raportul într-o agendă de reformă mai largă. Aceasta include aprofundarea uniunii economiilor și investițiilor, tratarea uniunii bancare ca o jurisdicție europeană unică, finalizarea schemei europene de garantare a depozitelor și simplificarea cadrului de reglementare. Fragmentarea piețelor financiare rămâne o problemă structurală pentru zona euro. O integrare mai profundă poate permite finanțare transfrontalieră mai eficientă, împărțirea riscurilor între state și o mai mare reziliență în fața șocurilor economice.