“Incidenta ridicata de falimente si de pierderi de locuri de munca din unele tari, cum ar fi Romania, este un motiv de ingrijorare si impune nevoia unor reforme politice”, au declarat analistii Bancii Mondiale in raportul Unleashing Prosperity, citat de NewsIn. Raportul analizeaza impactul productivitatii asupra cresterii economice si a standardului de viata in tarile din estul Europei si din Comunitatea Statelor Independente. “In Romania, ca si in Estonia, Letonia, Slovenia si Ungaria, 70% dintre firmele care intra pe piata supravietuiesc cel putin patru ani”, arata analistii BM. Firmele nou-intrate pe piata au avut tendinta de a avea o rata mai buna de supravietuire la inceputul tranzitiei. “Ratele de supravietuire” ale firmelor, dupa intrarea pe respectivele piete, sunt mai ridicate in Rusia si in Ucraina. Potrivit raportului, pentru firmele mici, supravietuirea acestora este mai dificila si, chiar daca realocarea de resurse poate sustine productivitatea unei economii in ansamblu, in proces exista si perdanti.
“Printre perdanti se numara proprietarii unor afaceri obscure si muncitorii mutati dintr-o parte in alta, iar incidenta crescuta de falimente si de pierderi de locuri de munca din Romania este un semn clar de ingrijorare”, atrag atentia economistii de la Banca Mondiala. Barierele politice sunt, potrivit BM, cateva dintre principalele motive pentru pierderile de pe piata muncii din unele tari din Europa de est si CSI. “Efectul acestor bariere este incetinirea ritmului de realocare a resurselor, cum ar fi frictiunile de pe piata creditelor si rigiditatile de pe piata muncii”, au declarat economistii BM. Potrivit raportului, economia subterana “joaca inca un rol important ca element temporar de compensatie, prin crearea unor locuri de munca mai putin productive”. Cresterea productivitatii este de doua ori mai accentuata la noile firme private decat la cele vechi in Ungaria si in Rusia, de exemplu, dar mult mai temperata in Romania, mai arata raportul. Firmele care tocmai au fost privatizate au o crestere mai extinsa a productivitatii decat cele de stat.
