Preţul "aurului negru" a crescut cu mai mult de 16 dolari/baril, peste 13%, în numai două zile, joi şi vineri, din cauza deprecierii dolarului şi a tensiunii în creştere dintre Israel şi Iran.

"Preţul (petrolului) va rămâne la un nivel înalt pentru o perioadă. Estimarea Băncii Mondiale pe termen mediu este că preţul se va menţine între 104 dolari şi 108 dolari pe baril," a spus economistul şef al Băncii Mondiale, Justin Lin.

Membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) declaraseră că nu există motive pentru majorarea producţiei de petrol ca urmare a creşterii preţurilor.

"Consider că ele (ţările membre OPEC) sunt avantajate de nivelul ridicat al preţului la petrol", a precizat Lin şi a adăugat că este imposibil să intuiască evoluţia viitoare a preţului "aurului negru", în condiţiile în care unii analişti sugerează că piaţa are în vedere niveluri de 150 dolari sau chiar 200 dolari pe baril, ca urmare a creşterii cererii şi a diminuării vânzărilor, care duc la o criză energetică globală.

Ministrul nigerian al petrolului, Odein Ajumogobia, a spus, luni, că OPEC nu poate influenţa volatilitatea preţurilor pe piaţa petrolului la nivel mondial, iar o întâlnire de urgenţă nu ar face altceva decât să stârnească speculaţii şi să agraveze, astfel, problema.

Preşedintele comisiei Băncii Mondiale pentru dezvoltare, Michael Spence, - laureat al premiului Nobel - a atras atenţia asupra "balcanizării" energiei, care împreună cu scumpirea alimentelor şi criza creditelor la nivel mondial atrage o recesiune economică globală.

"Ceea ce trebuie să evităm este goana după securitatea energetică şi balcanizarea pieţelor energetice," a explicat Spence, adăugând că un răspuns multi-naţional la criza energetică ar trebui să aibă în vizor preţul petrolului la nivel global.

Spence şi Lin s-au adresat jurnaliştilor la conferinţa anuală a Băncii Mondiale asupra dezvoltării economiei, care a avut loc, pentru prima oară, în Africa.

Sursa: NewsIn