Banca Mondială va ajuta România să liberalizeze piaţa de energie şi să atingă ţintele asumate cu UE

Sprijinul Băncii Mondiale s-a redus în utimii ani şi se va axa de acum înainte pe reabilitarea unei hidrocentrale, pe garantarea operaţiunii legate de angajamentul de privatizare a distribuitorilor de electricitate în contextul unui nou cadru legislativ, precum şi pe închiderea minelor într-o manieră sigură pentru protecţia mediului şi regenerarea activităţilor economice în zonele miniere.

De asemenea, BM va ajuta România să implementeze directivele comunitare Apă şi Nitraţi, prin împrumuturi ce vizează îmbunătăţirea calităţii apei şi asigurarea unui control integral al poluării cu nitraţi, precum şi să-şi reducă vulnerabilităţile economice, sociale şi de mediu faţă de dezastrele naturale şi tehnologice.

În plus, Banca Mondială ar putea să acorde credite companiilor care vor să-şi crească eficienţa energetică, pentru ca România să atingă ţintele ambiţioase asumate de UE în priviţa combaterii schimbărilor climatice şi să poată obţine venituri semnificative din vânzarea surplusului de emisii CO2 stabilite în cadrul protocolului de la Kyoto.

În colaborare cu Banca Mondială, divizia sa de investiţii, IFC, poate susţine noi investitori în domeniul generării şi distribuţiei de energie sau a altor utilităţi (apă, gaz, încălzire termică), unde cadrul legal nu este clar stabilit şi constituie un element de nesiguranţă şi de "risc politic" ce ar putea diminua interesul investitorilor pentru aceste domenii.

Banca Mondială ar putea asista guvernul dacă acesta va decide să reia privatizarea marilor distribuitori de energie şi a companiilor miniere de stat. Documentul subliniază că povara sectorului minier asupra bugetului de stat a fost redusă parţial, însă vor trebui făcute noi reforme în perspectiva noului plan de restructurare a sectorului cărbunelui, aprobat de Comisia Europeană în 2007.

Banca Mondială punctează că, în perioada 2002 - 2006, Guvernul a închis 235 unităţi miniere şi a redus numărul salariaţilor din exploatările de lignit şi huilă de la 45.700 la 28.500, în condiţiile în care producţia de cărbune s-a schimbat foarte puţin.

"Totuşi, ajutorul de stat pentru industria minieră nu a scăzut considerabil, deoarece a fost nevoie de o restructurare profundă a sectorului. Pentru perioada 2007-2010, guvernul României şi-a propus să cheltuiască 411 milioane euro pentru ajutoare de stat în acest domeniu, coroborat cu o reducere graduală a subvenţiilor pentru industria cărbunelui", se mai arată în strategia de parteneriat cu România pentru perioada 2009-2013.