Cel putin la nivel declarativ, bancherii spun ca vor sa dea credite, ba chiar sa castige cota de piata pe creditare, de vreme ce unii au renuntat la agresivitatea cu care isi majorau portofoliul pana mai ieri si sunt mai mult preocupati sa adune de la clientii rau-platnici sumele restante. Or, pentru asta au nevoie de dobanzi mai scazute in piata, astfel clientii, care sunt si asa in stand-by din cauza instabilitatii locului de munca, sa nu mai fie reticenti din cauza nivelului dobanzilor.
“Ceea ce as vrea sa vad este ca dobanda de referinta (ROBOR), pe scadente mai lungi, sa coboare la o singura cifra. Imprumutatorii ar avea acces mai mare la credite, iar situatia creditelor neperformante s-ar imbunatati la nivelul sistemului, pentru ca ar scadea dobanzile”, spune Shahmir Khaliq, directorul general Citibank Europe plc - sucursala Romania, institutie de credit care are zero credite neperformante pe segmentul corporate.
Cert este ca bancherii nu au transferat clientilor, in totalitate, dobanzile execesive inregistrate in piata, mai ales daca ne gandim la cazul octombrie trecut, cand ROBOR a atins si 57% pe interbancar. “Nu am oferit credite cu dobanzi de peste 20%. Dobanzile s-au situat intre 15% si 18%, pentru creditele acordate populatiei si companiilor. Credem noi ca in aceasta perioada se observa tendinta de reducere a dobanzilor. Sunt foarte multumit ca BNR a inceput acest trend de reducere a dobanzilor si sper sa mai reduca cu probabil 1-1,5 puncte procentuale pana la sfarsitul anului. Inflatia este in scadere, iar cursul lei/euro este cat de cat stabil”, afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. Tendinta bancilor de a plusa mai mult la dobanzile la depozite este sesizabila si din datele centralizate de banca centrala. Astfel, bancile ofereau in martie un randament dublu la depozitele in lei existente in sold, de 14,08% pe an, fata de 7,34% pe an in martie 2008, situatia fiind comparabila cu cea a depozitelor in euro, unde dobanda a avansat din martie trecut pana in luna a treia a acestui an de la 3,88% la 6% pe an. In schimb, la creditele in lei existente in sold, saltul dobanzii medii a fost de circa trei puncte procentuale, de la 14,41% la 17,18% pe an, iar la euro s-a inregistrat o contractie, de la 8,54% la 8,33%, in intervalul martie 2008-martie 2009.
Sefii bancilor comerciale nu iau in calcul miscari bruste la scaderea dobanzilor la depozite si credite, dar spun ca trendul este de reducere, lucru deja sesizat in cazul catorva institutii de credit. Cu exceptia creditelor cu dobanda indexata in functie de dobanda de baza, fie pe lei, fie pe euro, la care s-au sesizat reduceri consistente odata cu diminuarea ROBOR si EURIBOR, decizia de taiere a dobanzilor treneaza inca in anumite cazuri. Unele banci, care si-au vazut veniturile din creditare subtiate, au majorat marjele care se adauga la dobanda de baza, ceea ce nu a permis reducerea sarcinii de plata a clientului.
Institutiile de credit nu pot oferi la infinit randamente de peste 15% la depozitele in lei si duble la cele in euro, in comparatie cu statele europene dezvoltate, mai ales ca veniturile din creditare bat pasul pe loc sau sunt chiar in scadere. Bancherii au dat deja startul reducerii de dobanzi la depozite, in unele cazuri cu o amplitudine mai mare de 0,5 puncte procentuale la depozitele in lei, de chiar 1,25 puncte procentuale, dupa miscarea Bancii Nationale a Romaniei de la inceputul lunii, de a taia din dobanda-cheie 0,5 puncte procentuale, pana la 9,5%. Daca unii bancheri se mai gandesc inca ce procent sa taie din dobanzi, altii, cum este cazul Alpha Bank, Banca Romaneasca si Procredit Bank, au afisat deja dobanzi in scadere la depozitele in lei si in euro. Sefii bancilor spun ca, din punctul de vedere al interesului oamenilor care intreaba de credite ipotecare, acesta a scazut spre 20-25%, fata de varful maximal care s-a inregistrat anul trecut.
“Creditul de consum in valuta este descurajat, pentru ca expune clientul la un risc valutar. Nici clientii nu mai solicita de aceeasi maniera creditul de consum in valuta. Pe de alta parte, in aceasta perioada si dobanda de referinta (ROBOR) a fost mare, iar creditarea in lei nu a putut sa se relanseze din cauza nivelului inalt al dobanzilor din piata”, explica Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, situatia tensionata din piata creditarii. Si bancherul de la Alpha Bank preconizeaza ca dobanzile la depozitele in lei vor ajunge la o singura cifra pe parcursul anului, mizand de altfel si pe reducerea dobanzii de politica monetara. Exwcutivii din banci mizeaza pe reducerea dobanzilor in piata atat la credite, cat si la depozite, dar de la BNR nu sunt asteptate reduceri masive ale dobanzii-cheie. O relaxare “dramatica” in acest moment a ratei dobanzii de politica monetara, cu doua-trei puncte procentuale, ar provoca mai mult rau decat bine si ar duce la stagflatie, “cea mai negativa situatie posibila”. De altfel, creditarea la nivelul lunii aprilie nu a dat semne de revigorare, ci mai degraba de temperare a contractiei. Soldul creditelor acordate de banci firmelor si populatiei a scazut in aprilie cu 1%, in termeni nominali, la 200,55 mld. lei, fata de o descrestere de
peste 2% in martie, pe fondul unei reduceri cu 0,5% a finantarilor in lei si o restrangere mai semnificativa a imprumuturilor in valuta. In schimb, datorita nivelului inalt al randamentelor din piata, depozitele rezidentilor in lei si valuta au crescut in aprilie cu 0,3%, la 154,5 miliarde lei, fata de luna martie, cand au inregistrat o scadere de 0,2%, avansul fiind determinat, in principal, de majorarea plasamentelor in lei cu 1%. Bancherii se vad nevoiti sa caute alternative de plasamente, in conditiile in care creditarea aproape bate pasul pe loc, si cer statului sa emita titluri de stat in valuta si sa creasca maturitatile. De saptamana aceasta, bancile puteau sa scoata din seifele BNR cam 800 mil. euro, rezultati in urma scoaterii de sub incidenta rezervelor minime obligatorii a pasivelor cu scadenta mai mare de doi ani, dar nu s-au grabit sa o faca. Bancile de talie mare si-au luat angajamentul in fata Fondului Monetar International ca vor mentine expunerile agregate ale grupurilor-mama in Romania, dar se intreaba ce vor face cu banii, mai ales ca economia s-a contractat si necesarul de creditare al firmelor este in scadere.
Majoritatea considera ca imprumuturile in euro vor ramane o forma de finantare preferata de companii, din cauza diferentelor de dobanda mare fata de creditarile in lei. Lipsa de lichiditate din sistem, dintr-o anumita perioada, si cresterea provizioanelor, din cauza majorarii creditelor neperformante, au facut ca finantarea companiilor sa ajunga exclusiv un prerogativ al bancilor mari, care dispun de resurse. Provizioanele constituite de banci pentru creditele acordate au avansat in martie cu 6,32% fata de februarie, in contextul in care valoarea sumelor restante a avansat pana la 1,14 mld. euro. Cele mai multe provizioane sunt constituite pentru creditele clasificate pierdere (cu restante mai mari de 90 de zile), reprezentand 80% din valoarea totala. Ponderea provizioanelor pentru imprumuturile pierdere a crescut treptat de la 69,5%, la finele lunii februarie 2008, la 74,4%, la sfarsitul anului trecut, si la 78,8%, in februarie.
Doar 59% din creditele acordate romanilor erau clasificate ca fiind standard, la finele lunii aprilie, imprumuturile considerate pierdere si indoielnice fiind in crestere cu 374 mil. euro comparativ cu luna februarie. Iar in primul trimestru, aproape jumatate dintre banci au intrat pe pierdere. Rata solvabilitatii s-a redus usor, de la 12,34% la 12,03%. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate (raportul dintre fonduri proprii si active ponderate in functie de riscuri) este de 8%, dar banca centrala le cere bancilor sa ridice pragul la 10%. La finele lunii martie, raportul dintre creditele restante si indoielnice si total portofoliu de credite la valoare neta aproape s-a dublat fata de decembrie, de la 0,35% la 0,66%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
