Acesta este mesajul unora dintre cei mai importanţi bancheri chestionaţi de Business Standard pe tema relansării creditării şi a evoluţiei pe termen scurt a dobânzilor la împrumuturi.
Bancherii spun că, deşi dobânzile au început să scadă, pentru relansarea la scară a creditării, România mai are de aşteptat până în a doua jumătate a anului 2010.
“Dobânzile la euro sunt în cea mai mare parte influenţate de riscul de ţară. Dacă măsurile guvernamentale vor fi de natură să redea încrederea comunităţii internaţionale în economia românească, percepţia privind riscul de ţară se va îmbunătăţi, iar costurile la valută vor scădea. Aici, băncile au o influenţă relativ mică”, a declarat pentru Business Standard Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.
Acesta a precizat că dobânzile la lei sunt determinate de politica monetară a băncii centrale, iar o micşorare bruscă ar duce la deprecierea leului, cu impact negativ puternic asupra celor care au deja credite în valută.
Băncile sunt puternic criticate pentru că ţin dobânzile prea sus, ceea ce împiedică accesul companiilor şi populaţiei la finanţare.
“Noi, băncile, suntem adesea criticate. Fie că împrumutăm prea mult, fie că facem acest lucru prea puţin. Nu trebuie să surprindă pe nimeni faptul că băncile sunt mai precaute acum”, afirmă Andreas Treichl, CEO Erste Group.
O soluţie pentru reducerea rapidă a dobânzilor ar fi, în opinia unor bancheri, doar intervenţia directă a statului.
“Nivelul de credit default swap - CDS - în România este încă ridicat, din cauza stării bugetului de stat, şi nu poate fi comparat cu nivelul din Cehia sau Polonia. De aceea, acesta şi generează costuri mai mari de finanţare pentru băncile din România”, a precizat Laszlo Diosi, şeful OTP Bank România.
“Este o piaţă liberă, care stabileşte condiţiile. Dacă Guvernul vrea rate mai mici, acesta poate introduce programe de subvenţionare a dobânzilor sau poate crea o stabilitatea macroeconomică mai bună, ceea ce ar conduce la micşorarea CDS”, a adăugat Diosi.
Dominic Bruynseels, şeful celei mai mari bănci de pe piaţa locală - BCR, spune că, în prezent, cererea în creditarea de retail este încă scăzută, în principal pe segmentul împrumuturilor de consum, în timp ce pe segmentul ipotecarelor se observă o creştere.
“Pe segmentul creditelor corporate, cererea are o tendinţă de creştere continuă, dar cu un ritm mai scăzut decât anul trecut. Dobânzile scad, iar acest trend va continua în contextul unei lichidităţi suficiente în piaţă, ceea ce constituie o bază bună pentru relansarea creditării, în măsura în care economia îşi revine”, a arătat Bruynseels.
Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD-Groupe Societe Generale - cel de-al doilea jucător din piaţa bancară locală -, consideră că deja se manifestă anumite elemente de relansare a creditării, dar acestea sunt timide.
“Reapariţia cererii de creditare se observă, cu precădere, în domenii precum energie, infrastructură sau farma. Aceste segmente vor începe treptat să exercite efecte de multiplicare în restul economiei”, a menţionat Cercel.
Bancherii se aşteaptă la o creştere a soldului creditelor, în acest an, doar pe baza programului “Prima Casă”, dar care până acum a avut o evoluţie foarte slabă.
“În privinţa motivelor care afectează creditarea, în niciun caz nu poate fi invocată lipsa lichidităţii. Riscul creditării este în continuare ridicat, iar băncile selectează atent clienţii. Totodată, nici cererea de împrumuturi nu a crescut, cel mai bun exemplu fiind programul «Prima Casă», de la care oamenii se aşteptau la altceva”, a arătat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.
În ceea ce priveşte rezultatul pe care băncile îl vor înregistra la finele acestui an, şefii instituţiilor de credit sunt reticenţi în a avansa cifre sau procente. Optimiştii estimează o performanţă similară sau chiar superioară celei înregistrate în primul semestru. Dar chiar şi aceştia iau în calcul variabile care ar putea produce surprize neplăcute, şi anume evoluţia provizioanelor de risc de credit, acoperirea cu garanţii, amploarea acţiunilor de restructurare a împrumuturilor. Plecând de la aceleaşi variabile, pesimiştii spun că nu este exclus ca profitul sistemului bancar să scadă în ultimul semestru.
