“O dobândă de 5,25% este acceptabilă atât pentru Ministerul de Finanţe, cât şi pentru bănci. În a doua jumătate a anului viitor, Banca Centrală Europeană va renunţa la facilităţile de creditare ieftine şi va mări dobânda-cheie. Astfel, EURIBOR va creşte, iar dobânzile la euro vor urca. Emisiunile realizate de MFP anul acesta s-au dovedit a fi nişte acorduri avantajoase”, a afirmat Adrian Mitroi, secretarul general al asociaţiei Chartered Financial Analyst (CFA) România. Ministerul de Finanţe a organizat anul acesta două licitaţii cu titluri de stat denominate în euro, prin care a atras peste 1,2 miliarde de euro, la o dobândă de 5,25% pe an, dar la maturităţi de patru, respectiv trei ani.
Analistul Adrian Mitroi consideră că eliberarea a peste 1,4 miliarde de euro din rezervele minime obligatorii la pasivele în valută a însemnat realizarea unui compromis între Ministerul de Finanţe şi bănci, arbitrat de către Banca Naţională a României.
Acesta susţine că fondurile care vor fi atrase astăzi de MFP nu sunt suficiente pentru finanţarea deficitului bugetar şi că s-ar putea realiza încă două emisiuni de titluri de stat până la finele anului.
“Ministerul de Finanţe va plăti o dobândă de 5-5,25% pentru titlurile de stat. Oferta va fi, cu siguranţă, suprasubscrisă, iar Finanţele ar putea atrage aproape un miliard de euro”, a precizat Melania Hăncilă, şeful departamentului de cercetare şi strategie al Volksbank România.
Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune că dobânda emisunii va fi stabilită în funcţie de ofertele băncilor, dar şi de nevoile Ministerului de Finanţe. “Rata EURIBOR şi nivelul CDS-urilor, care arată nivelul riscului de ţară, indică o dobândă pentru titlurile de stat între 3,5% şi 4%. Emisiunea va fi cert suprasubscrisă, pentru că lichiditatea în piaţă este mare, iar Finanţele sunt dispuse să atragă mai mulţi bani”, a adăugat Dumitru.
Ministerul de Finanţe pregăteşte un nou “club loan”
Surse din piaţa bancară au declarat pentru Business Standard, săptămâna trecută, că statul se va împrumuta în prima săptămână din decembrie cu peste 500 milioane de euro, printr-un aranjament de tip “club-loan”. Potrivit surselor bancare, maturitatea împrumutului ar fi între şase şi nouă luni. Preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, declara ieri că băncile discută cu Ministerul de Finanţe realizarea unui nou “club-loan”. “Băncile nu pot folosi un club-loan drept garanţie la operaţiunile repo ale BNR, aşa cum pot face cu titlurile de stat. Din acest motiv, un club-loan este mai eficient pe termen scurt. Pe termen mai lung, titlurile de stat sunt mai eficiente”, a declarat Groningen, citat de NewsIn.
Bancherul consideră că dobânda optimă la noul “club-loan” ar putea fi cel puţin egală cu aceea de la împrumutul precedent, adică 5,25%. Acesta spune că băncile au discutat la Bruxelles despre nevoia instituţiilor de credit de a avea acces la instrumente financiare pe termen scurt, până când se va debloca creditarea din economia reală.
"În prezent, avem puţine posibilităţi de finanţare a economiei reale, credităm mai mult sectorul public, însă este o situaţie temporară. Nu doar nivelul expunerii a fost în discuţii la Bruxelles, ci şi instrumentele financiare necesare”, a precizat Groningen.
Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank România, spune că banca ar putea participa la un club-loan dacă va primi o ofertă în acest sens, iar o marjă de dobândă realistă s-ar situa între 5% şi 5,5%. “Nu cred că aceasta este cea mai bună soluţie pentru stat, deoarece banii luaţi din piaţă nu ajung în economie. O abordare mai potrivită ar fi limitarea cheltuielilor guvernamentale”, explică Diosi.
Leul s-ar putea aprecia până la finele anului
Analiştii de la ING au estimat că leul s-ar putea întări în următoarea perioadă, datorită emisiunii de titluri de stat de astăzi. “Moneda unică s-ar putea deprecia în continuare în faţa leului, însă cu condiţia ca sentimentul pieţei să rămână favorabil şi BNR să-şi menţină prezenţa în piaţă. Banca centrală va vinde, probabil, suma atrasă în piaţa la vedere, în consecinţă, moneda naţională s-ar putea întări faţă de euro”, se arată în raportul ING.
Băncile locale au fost interesate anul acesta să finanţeze mai mult deficitul bugetar decât să acorde credite companiilor şi populaţiei.
Ministrul interimar al Finanţelor declara, la începutul lunii noiembrie, că deficitul bugetului consolidat în primele zece luni din 2009 a ajuns la 5,2% din produsul intern brut (PIB), sub ţinta convenită cu Fondul Monetar Internaţional pentru finele celui de-al treilea trimestru.



