Băncile se pregătesc de un nou tip de CRIZĂ

Băncile din România traversează o perioadă mai grea decât ar putea arăta cifrele pe care reuşesc să le realizeze. Faţă de perioada de criză, luată de multe ori ca reper, atunci când vine vorba despre greutăţile prin care trec băncile, anul 2017, unul cu o creştere economică prognozată ca cea mai mare din Europa, ar putea fi, paradoxal, mai provocator. Spre deosebire de perioada anilor 2009-2011, în România există astăzi cel puţin două legi care obligă băncile să îşi regândească strategiile şi să cheltuiască sume importante: darea în plată şi conversia creditelor în valută.   Spre desosebire de aceeaşi perioadă, băncile din România vor trebui să se lupte cu un tip nou de concurenţă, adică firmele de tip fintech. Nu în ultimul rând, faţă de anii crizei de după primul boom din istoria recentă a economiei, reglementările prudenţiale sunt mult mai stricte. Cum în insolvenţă se intră la fel de uşor ca întotdeauna şi cum companiile preferă în continuare creditul intragrup în detrimentul celui bancar, se poate contura uşor un peisaj nu tocmai primitor pentru bănci. Efectele se văd nu atât în rezultatele băncilor, care reuşesc să se menţină la un nivel ridicat, cât în statisticile globale.   Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), soldul creditului acordat de băncile din România plasează ţara printre ultimele locuri din Europa. Mai mult, indicatorul de intermediere financiară a scăzut în România chiar în pofida unei relative reveniri a creditului. Unul dintre motive, explică Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României, nu are legătură directă cu băncile sau cu clienţii lor şi nici nu reprezintă o problemă structurală a sistemului financiar.   Citește mai departe pe CAPITAL.