Băncile vor împrumuta statul, dar la costuri mai mari

Publicat la 19.10.2009, 21:00:00

“Sunt convins că băncile au şi lichiditate, şi disponibilitate să finanţeze. Nu cred însă că acum se pune problema ca România să piardă banii de la FMI. Însă, indiferent de ce guvern va avea România, dacă nu se iau anumite măsuri, se va ajunge la un astfel de moment”, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Opt bănci comerciale au împrumutat statul, în vara acestui an, cu un miliard de euro, la o dobândă de 5%, sumă de patru ori mai mare decât valoarea finanţărilor atrase de autorităţi prin emisiuni de titluri de stat, în perioada ianuarie-iulie. Potrivit datelor oficiale, în acest interval, băncile au cumpărat titluri de stat, emise mai ales pe termen scurt, în valoare de 48 miliarde de lei.

România ar trebui să treacă de la modelul de creştere economică bazat pe consumul finanţat prin credite la unul bazat pe investiţii, chiar dacă acestea ar fi realizate tot prin împrumuturi, spune Steven van Groningen. În ceea ce priveşte dobânzile, preşedintele Raiffeisen Bank România consideră că acestea au intrat pe o tendinţă descendentă şi, pentru a fi menţinut trendul, este nevoie de predictibilitatea politicilor economice şi a celor fiscale, precum şi de stabilitatea cursului de schimb.

“Dacă nivelul creditelor neperformante pare să se fi stabilizat, acest lucru nu înseamnă că anul viitor nu vom putea vedea o creştere a acestui indicator. Pentru că şomajul va continua să crească, iar lupta pentru supravieţuire a companiilor este din ce în ce mai grea”, a explicat van Groningen.

Potrivit acestuia, la finele anului curent se vor vedea diferenţe clare între bănci, însă va dura destul de mult până se va putea spune ce a însemnat criza pentru sistemul bancar local.

În ceea ce priveşte activitatea extrem de redusă a băncilor pe segmentul creditării, deşi bancherii susţin că există ofertă dar nu există cerere eligibilă, costul actual al împrumuturilor taie apetitul clienţilor pentru finanţare. Cel puţin pe segmentul creditelor fără garanţii, unde dobânda anuală efectivă atinge niveluri de peste 30% chiar la produse denominate în euro.

“Sunt total de acord că dobânzile trebuie reduse. Dar depinde foarte mult de produs. Dacă vorbim despre creditele negarantate, aici costurile sunt mai mari, din cauza rău-platnicilor care urcă preţul riscului”, arată van Groningen. În acelaşi timp, banii pe care băncile îi atrag de pe pieţele externe de capital sunt în continuare scumpi, pentru că preţul riscului de ţară este încă ridicat.

Pentru anul 2010, bancherii şi-ar dori un nivel mai redus de credite neperformante, pentru că acest indicator defineşte cel mai bine rezultatul pe termen scurt. “Evident, ar fi bine să vedem şi o activitate măcar minimă pe creditare. O bancă nu poate să funcţioneze dacă nu continuă activitatea de bază. După câţiva ani buni în care s-a creditat mai mult decât s-a economisit, trebuie să găsim un nou echilibru. Cu alte cuvinte, activităţile de economisire şi cele de creditare ar trebui să meargă mână în mână, într-un mod aliniat cu dezvoltarea economică”, spune preşedintele Raiffeisen Bank.

Clientul rău-platnic

Steven van Groningen consideră că există o problemă falsă, nu doar în România, ci şi în alte ţări, unde se acordă o atenţie exagerată celor care nu mai pot plăti ratele la creditele contractate. “Cred că ar trebui să se acorde atenţie celor care plătesc şi care astăzi au costuri mai mari din cauza rău-platnicilor. Şi ei sunt afectaţi de criză, dar fac eforturi pentru a-şi plăti datoriile. Adică, noi ne uităm foarte atent la clienţi care reprezintă 10-15% din portofoliu, când 85% ar merita acest lucru”, consideră şeful Raiffeisen Bank România.

În ceea ce priveşte portofoliul de credite neperformante al Raiffeisen Bank, van Groningen susţine că nivelul se situează sub media sistemului bancar, de 11-12%. Dar, pentru 2010, piaţa bancară ar putea înregistra o creştere pe segmentul corporate. “Nu mă aştept la un şoc provocat de clienţii persoane fizice. Însă, pe corporate, sunt cazuri mai puţin vizibile şi există încă riscuri care ar putea duce la creşterea creditelor neperformante. Cred însă că acest indicator, chiar dacă va înregistra un avans, va rămâne gestionabil pentru sistemul bancar în întregime”, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Acesta a subliniat că băncile preferă să restructureze la timp creditele clienţilor cu probleme la plata ratelor, decât să se ajungă în situaţia ca împrumuturile respective să fie clasificate în categoriile “îndoielnic” sau “pierdere”.

Cum va arăta sistemul bancar la sfârşitul crizei economice

Piaţa bancară locală ar putea trece printr-un proces de consolidare, până la încheierea crizei economice. Este posibil să asistăm la fuziuni între bănci, fie pe piaţa locală, fie pe plan internaţional, dar cu reverberaţii în România.

“Cred că vor rămâne patru mari bănci universale, în timp ce restul vor fi bănci de nişă. Unele vor dori, poate, să lucreze doar pe segmentul de retail, altele, posibil, doar pe corporate, în timp ce altele se vor orienta spre produse şi servicii destinate anumitor profesii”, spune Steven van Groningen.