"Economia noastră este slăbită, ca şi încrederea noastră. Trăim timpuri dificile şi nesigure, dar în această seară vreau ca toţi americanii să ştie: vom reconstrui, ne vom reface, iar Statele Unite vor ieşi din criză mai puternice", a subliniat el.

"A venit momentul să ne ocupăm de viitorul nostru", a spus el în discursul din Congres. El a subliniat necesitatea "sacrificiilor" pentru reducerea la jumătate, până la sfârşitul mandatului său în 2013, a deficitului federal, care ar putea depăşi 1.500 miliarde de dolari anul acesta.

Însă el şi-a exprimat şi dorinţa de a implementa cu succes anul acesta o amplă reformă a asigurărilor sociale. El a promis că America va avea din nou, până în 2020, cel mai mare număr de absolvenţi universitari din lume şi va creşte impozitele pentru cei cu venituri mari.

Ales în baza promisiunii de schimbare, el a promis să investească în noile tehnologii şi în sursele de energie regenerabilă, pentru construirea unei noi economiii şi a presat Congresul să-i prezinte noi reglementări pentru sistemul financiar şi o lege care să impună cote pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Primul său buget, pe care îl va prezenta joi pentru anul 2010, va elimina contractele fără licitaţii, care au costat miliarde de dolari în Irak şi va reforma bugetul Apărării, "pentru a nu mai fi nevoiţi să plătim pentru sisteme de arme ce datează din perioada Războiului Rece şi de care nu ne servim". Acest buget, care reflectă "cruda realitate" a crizei pe care a moştenit-o, va elimina programele inutile sau inoperabile şi guvernul său a identificat deja 2.000 de miliarde de dolari ce ar putea fi economisiţi în zece ani, a spus Obama.

Obama a încercat să prezinte un tablo "corect" al crizei: "Impactul acestei recesiuni este real şi el este peste tot".

Îngrijiorarea creşte, între timp, în privinţa riscului că o evaluare prea sumbră a situaţiei, făcută de în ultimele săptămîni de Obama, ar putea submina o eventuală refacere. Reacţia pieţelor la măsurile de urgenţă dezbătute de Obama în prima lună a fost nefavorabilă.

Obama le-a mai spus americanilor că nu trebuie să se teamă în privinţa depozitele lor bancare şi că sistemul lor financiar va continua să opereze.

Americanii sunt de părere că vor trece ani de zile până când ţara va ieşi din această criză profundă, dar par dispuşi să-i lase timp lui Obama. Potrivit unui sondaj pentru Washington Post şi ABC, 68% dintre ei aprobă acţiunea lui Obama.

Când preşedintele Obama a intrat în sala Congresului pentru a-şi susţine discursul, valul de aplauze a durat mai bine de cinci minute, timp în care Obama şi-a croit drum spre tribună strângând mâini în stânga şi în dreapta şi schimbând câteva cuvinte cu unele persoane.

El s-a adresat preşedintelui Camerei, Nancy Pelosi, vicepreşedintelui Joe Biden, membrilor Congresului şi...primei doamne, Michelle Obama, aclamată la rîndul ei. Într-o oră, cei prezenţi s-au ridicat de mai bine de 30 de ori pentru a-l aplauda pe preşedinte. Când Obama a spus că Statele Unite vor ieşi "mai puternice" din criza economică, întreaga asistenţă s-a ridicat în picioare, însă doar democraţii au aplaudat când Obama a celebrat primele sale victorii legislative: adoptarea planului de relansare de 787 miliarde de dolari şi o extindere a asigurării medicale pentru copii.

Singurii care au rămas impasibili - pentru că funcţia îi obligă - au fost judecătorii Curţii Supreme şi militarii de rang înalt. Aceştia din urmă, aşezaţi în primul rând, grupaţi lângă amiralul Michael Mullen, şeful Statului Major interarme, nu au schiţat niciun gest când preşedintele a vorbit despre reducerile bugetare pentru Apărare.

Asistenţa a râs când Obama a vorbit despre rolul vicepreşedintelui său, care va superviza buna aplicare a planului de relansare: "Nu este de glumă cu Joe", a spus Obama, sub privirea binevoitoare a lui Biden.

Sursa: NewsIn