Băsescu: În România încă nu există o bună guvernare

În contextul dobândirii calităţii de membru UE, Băsescu a subliniat că Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă va trebui să fie complementară cu cea de la Lisabona. De altfel, şeful statului a subliniat că una dintre cele mai mari provocări ale României va fi să reconcilieze creşterea economică cu protejarea mediului.

Băsescu a atras atenţia asupra câtorva probleme majore ale României, pe care a caracterizat-o drept "o ţară cu deficit în domeniul capacităţii administrative". El a dat mai multe exemple de "slăbiciuni administrative", printre care incapacitatea de a absorbi fonduri UE sau lipsa de coerenţă a politicilor de macrostabilitate.

"Este nevoie de o mai bună guvernare la toate nivelurile", a accentuat preşedintele. România este printre ţările cu un nivel înalt de corupţie, ceea ce arată că "încă nu avem o bună guvernare", a adăugat preşedintele.

Cât priveşte rolul statului, preşedintele a arătat că acesta ar trebui să se concetreze pe reglementare, iar intervenţia lui să se limiteze la cazurile în care piaţa eşuează. În acest context, şeful statului a arătat că în CSAT, când a fost prezenatată Strategia energetică elaborată de Guvern, a întrebat dacă o mare companie de stat în domeniu nu ar distorsiona piaţa. "Nu am primit un răspuns edifictor nici până acum", a adăugat el.

"Procesul de revizuire şi de implementare a Strategiei trebuie să fie caracterizat printr-o calitate înaltă", a mai spus Băsescu, care a subliniat că aceasta "nu trebuie să fie o colecţii de iluzii" pentru cetăţean, ci să fie caracterizată în primul rând de realism. Preşedintele a pus accent, în discurs, pe dimensiunea participativă, care a devenit esenţială în toate procesele de revizuire ale strategiilor UE.

Preşedintele a pus accent şi pe sustenabilitatea sistemului de pensii şi pe cel al sănătăţii, de a căror evoluţie s-a arătat îngrijorat. El a precizat că reducerea mortalităţii infantile este "o urgenţă", la fel ca şi reducerea ratei abandonului şcolar. Totodată, preşedintele a subliniat că regiunile din România sunt printre cele mai rămase în urmă din UE, modernizarea structurii economice urmând a fi marea provocare a anilor viitori. Băsescu a vorbit despre nevoia de a reduce de la 30% la 15% până în 2020 a ratei de populaţie activă angrenată în agricultură şi despre transferul intersectorial de forţă de muncă, alături de creşterea randamentului agricol, biodiversitate, investiţia în tehnologii nepoluante şi în infrastructură.

Pe un plan mai general, şeful statului a subliniat importanţa dezvoltării metodologiilor, dar şi a capacităţilor de previziune şi prognoză ale instituţiilor statului, deplingând faptul că "administraţia noastră nu utilizează expertiza", achiziţiile publice limitându-se la bunuri şi lucrări, domeniul cercetării fiind printre puţinele care îşi propune să îşi construiască o strategie pe bază de achiziţie de expertiză românească.

O primă Strategie Naţională de Dezvoltarea Durabilă a fost lansată în 1999, pentru a fi apoi revizuită în 2003, sub mandatul lui Ion Iliescu. În prezent, calitatea de stat membru al Uniunii Europene impune României revizuirea şi adaptarea Strategiei în conformitate cu noua Strategie de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită în 2006. Proiectul revizuirii vizează ca România să atingă nivelul UE din 2007 în 2020, iar în orizontul anului 2030 să se sincronizeze cu ţările Uniunii. După definitivare, Strategia urmează să fie adoptată de Parlament.

Sursa: NewsIn