Traian Băsescu a afirmat că România va analiza foarte atent dacă este cazul să se alăture zonei euro în 2015, chiar dacă ar îndeplini criteriile de convergenţă de la Maastrich. Acestea prevăd, printre altele, ca datoria publică să nu depăşească 60% din PIB, deficitul bugetar să fie sub 3%, iar cursul de schimb euro - leu să nu fluctueze mai mult de 15 la sută.
România îndeplineşte în prezent doar criteriile stabilităţii cursului de schimb şi pe cel al datoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul Intern Brut. Şeful statului a spus că "este relativ uşor să atingi ţintele de deficit bugetar şi inflaţie" pentru euro, însă trebuie să fim atenţi la “cât de competitivă este economia" pentru a face faţă în zona euro. Una dintre lecţiile crizei a fost că este o greşeală să adopţi moneda unică europeană fără a avea o economie fundamental competitivă, scrie Financial Times.
Celebrul economist Nouriel Roubini declara, recent, la Bucureşti, că România n-ar trebui să se grăbească să adopte euro pentru a ajunge în situaţia Greciei.
Traian Băsescu a declarat, în Financial Times, că menţinerea obiectivului 2015 pentru aderarea la euro este importantă pentru păstrarea disciplinei fiscale, mai ales că urmează un an electoral, când, spune şeful statului, politicienii pot deveni extrem de generoşi" cu fondurile publice. Potrivit economiştilor de la Unicredit, România ar putea adopta euro cel mai devreme în 2017 sau 2019. Cele mai pesimiste estimări aparţin BNP Paribas. Experţii francezi au declarat că România va putea adopta moneda europeană abia în 2024.
