Conjunctura economica a facut foarte dificila luarea unei decizii, unii dintre membrii Consiliului director al BCE votand pentru ridicarea dobanzii. Cu cotatii ale petrolului de aproape 100 dolari pe baril inflamand inflatia la cele mai inalte cote din ultimii doi ani, majorarea dobanzii era o decizie perfect justificata. Pe de alta parte, aprecierea monedei unice europene aproape de pragul psihologic de 1,5 dolari si efectele crizei imobilare din SUA asupra economiei europene impuneau o reducere a dobanzii-cheie.
“A fost o lupta in sanul consiliului BCE pentru stabilirea politicii monetare”, considera Joerg Kraemer, economist-sef la Commerzbank din Frankfurt. “Chiar daca va creste inflatia, nu ma astept ca cei care doresc o majorare a dobanzii sa aiba castig de cauza. Urmatoarea decizie va fi una de scadere”, a adaugat el. In septembrie, parea ca o ridicare a dobanzii era iminenta in zona euro, dupa ce bancile europene cele mai mari au suferit pierderi imense pe piata americana a creditelor imobiliare, ducand dobazile overnight la cele mai inalte rate din ultimii sase ani. In prezent, cu dobanzile de pe piata interbancara in jur de 4% si cu semnale pozitive din piata financiara, singura ingrijorare ramane inflatia in crestere.
Axel Weber, membru in consiliul BCE, declara recent ca “riscurile inflationiste au crescut” si ca banca trebuie “sa ia masuri, pentru ca aceste riscuri sa nu se materializeze”. Inflatia din zona euro a saltat la 2,6% in octombrie, depasind limita de 2% pentru a doua luna consecutiv. Pretul petrolului, care, in cadrul tranzactiilor de miercuri, a trecut de pragul de 98 dolari/baril, s-a dublat, practic, de la inceputul anului. Impotriva ridicarii dobanzii s-au pronuntat cei care considera ca luarea in calcul a ratei curente a inflatiei, pentru a realiza o proiectie a politicii monetare pe termen mediu, este o greseala. Un euro foarte puternic erodeaza, pe de alta parte, competitivitatea economiei europene, care a inceput sa piarda din viteza.
