Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în scădere în 27 ianuarie estimările pentru creşterea economică a 30 de state aflate în aria sa de activitate, la 0,1%, de la nivelul anticipat în noiembrie, de 2,5%.
Economistul-şef al BERD explică, în cadrul unui interviu publicat în revista internă a instituţiei, care sunt motivele declinului, atrâgând atenţia asupra diminuării alerte a producţiei din ţările BERD, corelată cu scăderea drastică a cererii, în contextul în care este important ca băncile occidentale să continue să sprijine subsidiarele estice.
"Două lucruri s-au schimbat din noiembrie", explică Erik Berglof, întrebat de ce estimarea pentru creştere a fost revizuită în scădere atât de amplu.
"În primul rând, cifrele pe care ţările în care operăm le-au publicat la sfârşitul anului trecut, pentru producţia industrială şi pentru produsul intern brut (PIB), au fost mult mai slabe faţă de ceea ce anticipasem. În al doilea rând, scăderea cererii mondiale din trimestrul al patrulea a fost mult mai amplă decât ne-am aşteptat, iar regiunea noastră depinde de exporturi, mai ales ţările din sudul, estul şi centrul Europei", a detaliat economistul-şef al BERD.
Berglof a observat, însă, că sistemele financiare ale ţărilor din aria de activitate a băncii funcţionează în continuare, mulţumită legăturii importante cu băncile-mamă.
"Băncile-mamă se confruntă cu probleme, dar nu şi-au abandonat subsidiarele din ţările în care derulăm operaţiuni, ceea ce este foarte important. Încercăm să sprijinim acest aspect, lucrăm cu alte instituţii financiare internaţionale, cu guvernele naţionale şi cu ţările-gazdă, ca să ne asigurăm că diferitele părţi implicate au reacţii coordonate şi evită acţiuni unilaterale care ar putea submina stabilitatea financiară", a declarat reprezentantul BERD.
Întrebat cum convinge BERD guvernele afectate de recesiune din ţările vest-europene să cheltuie banii contribuabililor, ca să sprijine băncile din estul Europei, Berglof a atras atenţia că este foarte dificil să determine guvernele naţionale să folosească finanţele contribuabililor pentru subsidiarele externe.
"Cu toate acestea, ţări ca Austria, Italia şi Suedia au un interes pe termen lung în menţinerea reţelelor financiare din străinătate, iar în situaţia actuală este mai uşor dacă există şi un interes al ţărilor unde sunt amplasate subsidiarele", a observat economistul-şef al BERD.
Cele mai multe dintre ţările din regiunea BERD nu au resursele necesare să sprijine instituţiile financiare mari, să susţină integral garanţiile la depozite sau să acorde pachete ample de stimulente pentru consum şi investiţii, "aşa că există şi un element de aşteptare", a spus Berglof, întrebat dacă regiunea are capacitatea de a se descurca singură ca să tempereze criza economică sau trebuie să aştepte o revigorare în restul lumii.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.