Noii membrii ai Uniunii Europene au fost puşi sub presiune în ultima lună de comentariile alarmiste din presa internaţională legate de dezechilibrele economice din centrul şi estul Europei, potrivit cărora regiunea s-ar putea dovedi"subprime-ul Europei" pentru unele bănci din zona euro. Mai multe ziare au citat datele prezentate de Banca Reglementelor Internaţionale care arată că totalul expunerilor băncilor străine şi subsidiarelor acestora în Europa de Est se ridică la 1.700 miliarde de euro.

În replică, eonomistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Eric Berglof spune, într-o scrisoare adresată Financial Times, că această sumă reprezintă bilanţul contabil total al băncilor străine din regiune, nu expunerea ca datorii. În opinia oficialului BERD interpretarea presei este lipsită de sens. El spune că un indicator mult mai relevant al nevoii de refinanţare este datoria externă pe termen scurt faţă de creditorii străini.

Excluzând Rusia şi Kazahstan, care pot conta pe resursele proprii, datorită anilor în care au livrat petrol la preţuri ridicate, BERD afirmă că datoria pe termen scurt a sectoarelor bancare din regiune către creditorii străini se ridică la aproximativ 130 miliarde dolari. Mai mult de jumătate din această sumă este datoria subsidiarelor către băncile-mamă.

Comentariile lui Berglof sunt întărite de un studiu al Institute of International Finance, o asociaţie de companii care oferă servicii financiare, cu 400 de membri al nivel global. Şi acesta subliniază că suma de 1.700 miliarde este înşelătoare şi că o contracţie a fluxurilor de capital privat către Europa emergentă, văzută ca principal risc pentru sistemul bancar şi pentru băncile occidentale, ar fi probabil limitată la Rusia şi Ucraina. Fluxurile nete private către Polonia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia vor continua "într-un ritm mult mai lent, dar încă substanţial, de 60 miliarde dolari, echivalentul a 5 procente din totalul PIB-urilor lor", spun specialiştii Insitutului.

În raport se mai precizează că deşi cifra reprezintă doar 40% din vârfurile înregistrate în 2007, creditarea în aceste state, de la bancile-mamă, va creşte în continuare, în medie cu 1,5% din PIB-urile cumulate. Specialiştii Insitutului Internaţional spun că situaţia în regiune nu este atât de rea precum este prezentată.

Citeşte mai mult despre criza financiară internaţională pe www.lumeaincriza.ro