BERD: Economiile din Europa de Est vor încetini, dar vor evita recesiunea

În anii '90, mai multe economii emergente cu deficite reduse au trecut prin crize ale balanţei de plăţi. Investitorii nu au mai fost dispuşi să finanţeze diferenţele. Fenomenul a condus la deprecierea rapidă a monedelor naţionale şi la încetinirea semnificativă a dezvoltării economice, care au durat mai mulţi ani.

Într-un raport publicat săptămâna trecută, Adunarea Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare a arătat că statele din Europa de Est, care au în continuare deficite de cont curent ridicate, se confruntă cu o ajustare "inevitabilă". Aceasta însă va fi sub forma unei "recesiuni profunde" sau a unei "devalorizări mari". Unul dintre factorii care susţin încrederea investitorilor este faptul că unele state sunt membre ale Uniunii Europene.

Este vorba despre România, Ucraina, Serbia, Bulgaria şi Croaţia. România şi Bulgaria au aderat la blocul comunitar în 2007, în timp ce Croaţia şi Serbia vor să devină membrii ai UE. De asemenea, băncile străine deţin cote de piaţă substanţiale în multe din statele din regiune, ceea ce ar trebui să asigure că finanţarea internaţională nu se va opri brusc.

Statele cu deficite de cont curent ridicate au fost vulnerabile în special în contextul turbulenţelor din domeniul politic local. BERD a fost înfiinţată în anul 1991 pentru a susţine fostele state comuniste din estul Europei, aflate în tranziţie către economii de piaţă prin dezvoltarea sectorului privat de investiţii.

Instituţia consideră că statele din regiune care se confruntă cu un deficit ridicat de cont curent vor evita probabil o criză, dar s-ar putea confrunta cu încetinirea economiei sau chiar cu o recesiune de scurtă durată. Economistul şef al BERD, Erik Berglöf anticipează că economiile multor state din regiune vor urma exemplu Estoniei, care s-a confruntat de asemenea cu un deficit de cont curent mare pentru mai mulţi ani.

Estonia, Letonia şi Danemarca au fost singurele ţări membre ale Uniunii Europene care au anunţat oficial recesiune economică. Pentru a intra în recesiune, PIB-ul unui stat trebuie să înregistreze două scăderi trimestriale consecutive ale economiei.

Deficitul de cont curent al României a crescut în primul semestru cu 8,48%, la 7,98 miliarde de euro, avans mult mai redus decât în primul semestru al anului trecut, când valoarea indicatorului s-a dublat, potrivit Băncii Naţionale a României.

Comisia Europeană estimează că deficitul de cont curent se va adânci în acest an la echivalentul a 16,1% din Produsul Intern Brut, comparativ cu 14% din PIB în 2007. România se va plasa astfel pe locul locul trei în UE după nivelul acestui indicator macroeconomic.

Comisia Naţională de Prognoză anticipează, pentru 2008, un deficit de cont curent de 13,6% din PIB, pondere în scădere faţă de anul trecut, când s-a situat la 14% din PIB. Instituţia anticipează reducerea treptată a deficitului de cont curent până la 8,2% din PIB în 2013, potrivit prognozei de primăvară.