BERD: Gravitatea crizei ameninţă 20 de ani de reforme în centrul şi estul Europei

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avertizează că gravitatea crizei economice actuale ameninţă cei 20 de ani de reforme economice din ţările Europei Centrale şi de Est.

"Problemele regiunii sunt strâns legate de cele din restul Europei, iar soluţia constă într-o reacţie coordonată a autorităţilor publice şi a instituţiilor financiare internaţionale", a declarat şeful BERD, Thomas Mirow, fost secretar de stat german pentru finanţe. Banca şi-a multiplicat în ultimele luni intervenţiile în sectorul financiar din Europa de Est, venind mai ales în ajutorul întreprinderilor mici şi mijlocii, foarte fragile din cauza înăspririi creditării.

BERD, cu sediul la Londra, a fost înfiinţată în 1991 pentru a sprijini fostele ţări comuniste să-şi construiască economii de piaţă. Este finanţată de 61 de state cărora le oferă ajutor atunci când au nevoie. Unele dintre acestea n-au avut niciodată o mai mare nevoie de sprijin ca acum. Economiile lor au frânat brusc ori au trecut pe minus, şomajul este în creştere, la fel agitaţia socială.

În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, au avut loc proteste iar manifestanţii au cerut executivului să stimuleze economia. Guvernul, care s-a confruntat cu nu mai puţin de 7 moţiuni de neîncredere, a anunţat că va acorda 3,9 miliarde de dolari pentru crearea a 80.000 de locuri de muncă şi a promis că va creşte pensiile, salariile din sectorul public şi-i va ajuta mai mult pe cei săraci. Însă Banca Centrală şi economiştii avertizează că planul ridică riscuri de deficit bugetar şi ar putea face ţara şi mai vulnerabilă.

În Cehia, există îndoieli că guvernul de coaliţie, minoritar şi fragil, poate supravieţui până la expirarea mandatului, în 2010, dar experţii nu se aşteaptă ca acesta să se prăbuşească înainte de finalul preşedinţiei cehe a Uniunii Europene, în iunie. Sistemul financiar nu a fost afectat grav de prima fază a crizei financiare mondiale, dar a avut de suferit de pe urma prăbuşirii cererii pe principalele pieţe de export. Peste 45.000 de cehi şi-au pierdut locurile de muncă în ianuarie.

Polonia a anunţat în decembrie un plan de sprijinire a economiei in valoare de 23,7 miliarde de euro, după ce criza a fortat guvernul lui Donald Tusk sa reducă mult estimarile de creştere pe 2008. Premierul a admis ca posibilă şi amânarea adoptării euro, fixată pentru 2012, dacă aceasta s-ar dovedi riscantă pentru moneda naţională ori pentru sistemul financiar polonez. Zlotul s-a depreciat puternic în ultima vreme, în ciuda previziunilor potrivit cărora economia va rămîne pe plus.

În Slovacia, premierul Robert Fico a câştigat alegerile în 2006 promiţând că va cheltui mai mult pentru săraci. Guvernul a aprobat luna trecută un plan de stimulare a economiei în valoare de 332 de milioane de euro. Producţia industrială a scăzut cu 16,8% în decembrie, cea mai mare scădere din ultimul deceniu. Slovacia se aşteaptă ca economia sa, orientată spre export, să aibă de suferit în urma crizei mondiale, pe măsură ce cererea pentru produsele sale va scădea. Şi, în sfârşit, Ungaria: aceasta a obţinut în octombrie un sprijin financiar excepţional de 25 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană după ce moneda sa naţională, forintul, s-a depreciat semnificativ.

Citeste mai mult despre criza financiară internatională pe www.lumeaincriza.ro