Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ca bancă principală, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi o filială a Fondului Monetar Internaţional (FMI) lucrează la un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est, a declarat miercuri agenţiei APA un oficial BERD.

În contextul crizei financiare mondiale care loveşte din plin Europa de Est, BERD, BEI şi International Finance Corporation (IFC) vor da publicităţii în curând o declaraţie pe această temă, în urma unei reuniuni care a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie, la Viena, a declarat pentru agenţia APA directorul Departamentului pentru cercetare al BERD, Jeromin Zettelmeyer, transmite AFP.

"Apreciem că situaţia este serioasă, dar controlabilă", a mai declarat oficialul. "Avem câteva luni pentru a interveni, în unele ţări numai câteva săptămâni", pentru că "sunt ţări, precum Ucraina, care au ajuns la marginea prăpastiei", a adăugat Zettelmeyer. Preşedintele BERD, Thomas Mirow, s-a deplasat, de altfel, la Kiev, la începutul săptămânii, pentru a discuta cu autorităţile ucrainene despre un ajutor, care s-ar putea ridica la 500 de milioane de euro.

FMI îşi dăduse unda verde în noiembrie pentru acordarea unui împrumut de 16,4 miliarde de dolari (13 miliarde de euro) pentru Ucraina, a cărui primă tranşă de 4,5 miliarde de dolari a fost deja acordată. Deblocarea celei de-a doua tranşe, care trebuia să intervină la mijlocul lunii februarie, a fost împiedicată de conflictele recurente dintre liderii ucraineni pe tema reformelor structurale cerute de FMI.

Potrivit oficialului BERD, acest plan de susţinere a băncilor est-europene ar putea viza cinci până la zece ţări: Ucraina, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, statele baltice şi, de asemenea, "potenţial", Rusia.

Ar fi vorba mai întâi de o recapitalizare a societăţilor-mamă ale băncilor est-europene aflate în dificultate, în special instituţiile bancare austriece, germane, franceze, italiene şi belgiene, în a căror sarcină intră susţinerea filialelor din Europa de Est, sub controlul băncilor centrale ale ţărilor respective. La rândul lor, statele est-europene trebuie să-şi aducă şi ele contribuţia, dacă au mijloace să o facă, a precizat Jeromin Zettelmeyer. Iar băncile locale independente ar putea, via bănca centrală a ţării lor, să facă apel la instituţiile financiare internaţionale.


Sursa: NewsIn