Bernanke si Geithner vor puteri sporite pentru lichidarea institutiilor falimentare

"Asa cum am vazut in cazul AIG, problemele institutiilor mari, interconectate, non-depozitare pot presupune riscuri sistemice la fel ca bancile aflate in dificultate", a spus secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, intr-o declaratie pregatita pentru reuniunea Comitetului Serviciilor Financiare Imobiliare. Presedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, a spus ca "AIG subliniaza nevoia urgenta de noi proceduri".

Bernanke si Geithner au facut apel si la o reglementare mai puternica, pentru a reduce riscurile asumate de firme, ce ar putea pune in pericol sistemul financiar. Comentariile lasa sa se intrevada unele dintre schimbarile care ar putea avea loc in sistemul de reglementari din Statele Unite, in contextul celei mai grave crize inregistrate dupa anii '30.

Cei doi si-au reafirmat opozitia fata de primele platite de divizia de produse financiare a AIG, Bernanke spunand ca a incercat initial sa inainteze un proces pentru a le impiedica.

"A fost extrem de neadecvata plata unor prime substantiale angajatilor din divizia ce a fost principala sursa a prabusirii AIG", a spus Bernanke. "Am cerut apoi intentarea unui proces pentru a impiedica platile", a adaugat acesta, desi masura nu a fost luata in urma consilierii legale.

Noua din cei zece angajati de top ai AIG, carora le-au fost oferite prime, au fost de acord sa le inapoieze, intr-o actiune care ar duce la recuperarea a jumatate din cei 165 milioane dolari platiti.

Procurorul general al statului New York, Andrew Cuomo, a anuntat ca 15 din primii 20 de destinatari ai celor mai mari prime au fost de acord sa inapoieze intreaga suma primita, ceea ce ar duce la strangerea a 30 de milioane dolari. Angajatii au fost de acord sa returneze in total 50 de milioane dolari.

AIG a platit 165 milioane dolari in prime, luna aceasta, angajatilor unitatii de produse financiare, ale carei pierderi au dus la falimentarea institutiei. Primele, acordate in timp ce AIG primea un ajutor guvernamental de 182,5 miliarde dolari, au starnit mania presedintelui american Barack Obama, autoritatilor si cetatenilor. Compania a anuntat ca angajatii sai au fost hartuiti si chiar amenintati cu moartea. (NewsIn)