.bg

Este, probabil, cel mai cunoscut dintre „îngerii“ din businessul românesc. Atât de cunoscut, încât nu doar români cu idei de afaceri și fără finanțare l‑au căutat să le fie partener, ci și europeni din regiune, care nu aveau obligatoriu în plan să facă business în România. Este, în continuare, interesat să investească în online, dar are în portofoliu și societăți al căror obiect de activitate pornește de la confort termic și ajunge la servicii de workover pentru industria de petrol și gaze. Deține, de la începutul lunii august, cel mai mare grup de comerț online cu capital integral românesc (așa cum anunța în exclusivitate MONEY Magazine, grupul media Naspers a cumpărat pachetul de acţiuni majoritar la cel mai mare magazin online românesc eMAG). Pcfun.ro și Pcgarage.ro, cele mai importante componente ale grupului FIT, au avut vânzări cumulate de 42,5 mil. euro în 2011. Dar dincolo de activitățile bine cunoscute, Marius Ghenea a început, de mai bine de un an, să treacă peste graniță una câte una afacerile în care este partener. Povestea, strategia și primele rezultate, în exclusivitate pentru MONEY Magazine.

Retail bulgăresc. Din luna mai, vecinii bulgari se îmbracă de pe Fahionup.bg. Platforma sau „mallul online“, așa cum este promovat, îi aparține lui Marius Ghenea, ca și varianta.ro. Magazinul românesc funcționează cu rezultate „remarcabile“ de aproape doi ani, timp în care creșterile vânzărilor de la an la an au fost de 200–250%, potrivit estimărilor companiei. Deși pe val, Fashionup.ro nu mai poate atinge performanțele primilor doi ani. Soluția pe care a găsit‑o Ghenea să crească în continuare a fost trecerea granițelor.

„Am constatat că pe zona de online și în particular pe modă există o oportunitate foarte interesantă pe piața din Bulgaria“, spune omul de afaceri. „Piața de profil este, din analizele noastre, încă mult sub cea românească, iar bulgarii, ca mulți dintre balcanici, sunt interesați de modă, design, fashion“, motivează el decizia. Așa a ales să dezvolte, folosind o rețetă asemănătoare celei din România, platforma bulgărească ce a livrat deja în primele trei luni circa 4.500 de comenzi. La sfârșitul primului an de func­ționare, acestea vor ajunge la 25–30.000 și vor genera 20–25% din totalul cifrei de afaceri a businessului cu haine din portofoliul lui Marius Ghenea.

Totuși, Bulgaria nu a fost selectată pentru a derula aici proiectul‑pilot – în strategia de dezvoltare sunt incluse platforme similare și în alte țări din regiune – doar datorită apetitului locuitorilor săi pentru fashion. În mod particular, are și niște avantaje logistice cel puțin interesante. Concret, din București, aflat la 70 km de graniță, drumul pe care îl parcurge un colet până la Sofia este mai scurt decât un transport spre multe dintre marile orașe din România. Mai plastic, Ghenea spune că „București‑Timișoara este o distanță mult mai lungă decât București – oriunde în Bulgaria“. Și dacă ne gândim la costuri și timp, fiecare kilometru contează în acest business.

Saltul în regiune. Deși este prima afacere în Bulgaria, magazinul online de haine nu este primul business pe care Marius Ghenea l‑a scos în străinătate. Din cele opt afaceri mici și medii în care este implicat ca investitor, patru sunt active în exterior. În continuare, core businessul este în România, per total veniturile din activitățile regionale reprezentând undeva la câteva procente din totalul cifrei de afaceri de 50 mil. euro din 2011. Dar planul pentru viitorul apropiat este „de a planta niște semințe“, nu de a obține rezultate spectaculoase.

În multe dintre industrii, pe piața locală să crești cu 25% într‑un an poate fi „o misiune imposibilă“, dar, în străinătate, acest procent vine natural. Alături de magazinul online din Bulgaria, Ghenea mai are în prezent afaceri în Moldova, Serbia, Croația, chiar și Kazahstan. În Moldova a dus afacerea Orbital Solution acum un an. Subsidiara firmei al cărei obiect de activitate îl reprezintă confortul termic va genera în 2012 circa 20% din întreaga cifră de afaceri. Același business este acum în stadiul incipient al dezvoltării în Serbia și Croația. Tot în Croația, Seliron (accesorii pentru sistemele de acoperișuri) este activ și cu rezultate „promițătoare“, iar în Kazahstan (ați citit bine!) este prezentă cu personal specializat compania GasOil, ce oferă servicii de workover pentru industria de petrol și gaze. Pentru cea din urmă, Marius Ghenea vede oportunități atât în regiune (Polonia și Ungaria), dar și în Orientul Mijlociu.

Totuși, focusul pentru extindere, atât în străinătate, cât și în țară, îl va reprezenta online‑ul, pentru că în continuare este zona cu cea mai rapidă dezvoltare, spune Ghenea. Concret, acolo unde retailul tradițional a scăzut cu 5–10% de la an la an, în online creșterile au fost în procente de două cifre. Iar modelul din Europa Occidentală sau SUA, unde comerțul online ajunge de la 25 la 50% din total, sugerează că și în regiune digitalul poate doar să crească. În prezent, comerțul online din România reprezintă doar 2–3% din total, iar în Bulgaria cifrele sunt infime.
Cu repetiție. Ideea pe care o pune acum în aplicare nu este nouă pentru Marius Ghenea. „Eu văd lucrurile așa dintotdeauna“, subliniază el. Iar un argument care să îi susțină afirmația este extinderea Flamingo în străinătate în perioada 1998–2000, când, în trei ani, alături de partenerii săi, Ghenea a dezvoltat rețeaua în opt țări și „deveneam lideri regionali“.

De ce a lăsat atâția ani până să reînceapă să exploateze această idee? Antreprenorul spune că începând cu anul 2002 ritmul de creștere al pieței locale era foarte rapid, iar dezvoltarea regională și riscurile asociate investițiilor nu făceau sens, în condițiile în care România parcurgea cea mai bună perioadă din punctul de vedere al vânzărilor pe toate categoriile de servicii și produse. Ca și alți antreprenori care aveau în plan extinderea peste granițe, Marius Ghenea a făcut un pas înapoi pentru a „fructifica oportunitățile locale“.

Ceea ce mediul de business nu a văzut, „probabil că nici eu într‑o oarecare măsură“, spune el, este că după acea perioadă de creștere era normal să urmeze o corecție, care a venit în 2008–2009. Și a fost „destul de dură“. Atunci am văzut piețe înjumătățite – cele de electronice, electrocasnice, auto, IT și imobiliare sunt câteva exemple. Tot atunci, se întâmpla și unul dintre puținele eșecuri în business ale investitorului. La sfârșitul lui 2009, a închis cele două cafenele Testa Rossa pe care le opera, de mai puțin de un an, în Libery Center și Băneasa Shopping City din Capitală și pierdea o investiție de circa 450.000 de euro.

Atunci, Ghenea a înțeles că, „dacă ai toate ouăle puse în coșul pieței locale, nu ai nici o posibilitate de a compensa pierderile“. Cu cât erau mai relevante, cu atât businessurile au fost mai afectate de corecție. Ne amintim că unele dintre aceste companii au fost afectate până la insolvență, Flanco fiind un exemplu, altele chiar și până la faliment. Situații care, la modul general vorbind, ar fi putut să fie evitate în condițiile unei dezvoltări echilibrate și pe alte piețe, subliniază antreprenorul.

Este însă de precizat că omul de afaceri este departe de a idealiza investițiile de peste graniță și două sunt motivele de îngrijorare. În primul rând, chestiunile culturale și de piață rămân mai puțin cunoscute străinilor, iar în ceea ce privește piețele încă neeuropene, perspectivele pot fi neclare. Un risc esențial este cel valutar. „Nu mai vorbim de lei sau euro, ci de leva sau dinari“, subliniază el. Totuși, activitățile comerciale într‑o altă valută pot avea în prezent și aspecte pozitive. „Poți profita de faptul că alte monede, precum coroana cehă, au avut un parcurs diferit; monede care prin natura lor au fost foarte stabile“, spune investitorul, în contextul devalorizării din ultimele săptămâni a leului în raport cu euro și dolarul. Și adaugă: „Fiecare leva sau dinar vândut în plus, cu condiția să nu fie pe pierderi, este un lucru foarte bun pentru antreprenorii români“.