Black Monday: Fantomele crah-ului bântuie bursele

S-a întâmplat chiar în ziua în care Wall Street-ul aniversa 20 de ani de la Black Monday, ziua cu cele mai spectaculoase prăbuşiri ale burselor din istorie. Sa vedem cum deschide astăzi bursa de la New York

Astăzi, în Japonia, indicele Nikkei a scăzut cu 2,24 la sută iar, la bursa din Hong Kong, indicele Hang Seng a pierdut 2,7 procente. Scăderi şi mai mari au fost înregistrate pe pieţele din Australia, Indonezia, Filipine, Taiwan şi Coreea de Sud.

Situaţia nu este mai bună nici pe pieţele europene. Indicii burselor dezvoltate de la Londra, Paris şi Frankfurt au pierdut, încă de la deschidere, peste 1,6%. Şi pieţele regionale au reacţionat la sentimentul negativ de pe plan global. Cel mai mult au pierdut indicii de la Varşovia şi Praga, aproape 2%. Şi bursa de la Bucureşti a închis şedinţa de azi cu scăderi, dar mai temperate decât pe celelalte pieţe. BET a pierdut doar 0,56%.

19 Octombrie 1987 reprezinta cea mai neagra zi din istoria burselor americane. Indicii DOW JONES si S&P FiveHundred au pierdut peste 20% din valoare intr-o singura zi. Nici astăzi nu se ştie exact ce anume a provocat panica investitorilor. Amintirea acelei zile, intrată în istorie ca lunea neagră, este încă vie în mediile financiare.

Pe 19 octombrie 1987 indicele Dow Jones a pierdut 508 puncte, adică 22,6 la sută din valoare. Scăderile au continuat, cu 20 până la 45 la sută, până la sfârşitul lunii, inclusiv pe pieţele din Hong Kong, Australia, Spania, Marea Britanie.

Explicaţiile privind cea mai neagră zi din istoria bursei americane sunt multiple, dar încă nu a fost identificată cauza exactă care a generat panica investitorilor. Cea mai populară dintre ele dă vina pe tehnologia folosită în acea vreme.

Calculatoarele brokerilor erau setate să vândă acţiunile deţinute în portofoliu automat dacă piaţa scădea, cea ce a dus la un efect de vânzare în lanţ cu deprecieri masive la nivelul indicilor importanţi. O altă explicaţie este că prăbuşirea indicelui Dow Jones a fost determinată de o dispută între ţările G7, în care americanii urmăreau să îşi aprecieze dolarul pentru a combate inflaţia.

Disputele au dus la colapsul bursei din Hong Kong, care se raporta la moneda americană, fapt ce a creat un efect de domino şi a dărâmat si celelalte burse. În fine o altă explicaţie dă vina pe vreme. Vinerea dinaintea crahului avusese loc o furtună puternică în Londra, care a deteriorat rutele de acces în oraş.

Brokerii nu au putut să ajungă luni la muncă pentru a-şi închide pozitiile săptămânale, s-a creat panică în rândul investitorilor şi de-aici colapsul burselor americane. Oricare ar fi motivul, lunea neagră a rămas întipărită în memoriile brokerilor din toată lumea. Şi pentru a evita o nouă zi neagră în istoria bursei americane, autoritătile au luat două măsuri de siguranţă.

Prima este o închidere automată a pieţei dacă indicele Dow Jones scade mai mult de 20% într-o singură zi. Dacă scăderea ar avea loc înainte de ora 1, piaţa se închide o oră, daca are loc între 1 şi 2 , se închide două ore , iar dacă are loc după ora două, bursa din new york se închide pentru restul zilei.

Celălalt gardian al bursei este FED-ul , care după criza din 1987 şi-a asumat rolul de observator al pieţelor de capital şi este gata să intervină oricând este nevoie pentru calmarea pieţelor. Dupa scaderile din 19 octombrie 1987, piata din Statele Unite a crescut de aproape 8 ori pana la inchiderea sedintei din 18 octombrie 2007.

Deşi există voci care cred intr-o corecţie importantă a titlurilor americane în perioada următoare, fundamentele pieţei în 2007 par să contrazică o astfel de ipoteză. Indicatorii principali nu arată o supraevaluare a companiilor, tehnologia de tranzacţionare este mult mai avansată, iar lichiditatea zilnică este aproape de valori record.