Economia românească poate evita riscul unei aterizări dure prin adoptarea unei legi a responsabilităţii fiscale, prin crearea unui consiliu fiscal independent, prin aprobarea de către Parlament a unei strategii eficiente pe termen mediu, cu plafoane de cheltuieli bugetare şi număr de personal pentru următorii trei ani, potrivit Strategiei de parteneriat cu România pentru 2009-2013, realizată de Banca Mondială.
“În ultimii ani, politicile fiscale şi de venituri implementate în România au fost, în mare parte, prociclice şi au condus la dezechilibre şi la vulnerabilităţi care nu mai sunt sustenabile, în contextul unui progres redus în modernizarea sectorului public, precum şi al înrăutăţirii condiţiilor economice globale”, se arată în documentul semnat de Banca Mondială. De asemenea, Banca Mondială subliniază că, în 2010, creşterea facturii salariale în sectorul public trebuie să fie sub rata inflaţiei.
În prezent, cheltuielile cu personalul estimate pentru acest an sunt de aproximativ 7,8% din PIB, iar rata inflaţiei este prognozată la 4,4%. Banca Mondială mai recomandă României să menţină deficitul bugetului de pensii la 1% din PIB sau să identifice surse de finanţare a acestuia, în cazul în care “deficitul se adânceşte temporar, ca rezultat al unor politici justificate”. Toate acestea, în condiţiile în care deficitul bugetului de pensii a ajuns, la jumătatea anului, la 1,52 miliarde euro (aproximativ 362 milioane de euro), depăşind astfel ţinta de deficit propusă la începutul anului, de 1,3 miliarde lei. În acordul de împrumut cu instituţiile internaţionale, România s-a angajat să modifice legislaţia în domeniul pensiilor; astfel, acestea vor fi indexate în funcţie de inflaţie, şi nu în funcţie de evoluţia salariului mediu, iar vârstele de pensionare vor fi majorate şi egalizate între femei şi bărbaţi.
Totodată, noua lege va cuprinde şi toate categoriile profesionale din România care vor cotiza la bugetul de pensii şi care nu vor mai beneficia de pensii speciale. “Sistemul de pensii a fost substanţial restructurat în ultimii ani, iar deficitul a fost eliminat. Măsurile de consolidare fiscală pe acest domeniu nu au rezolvat însă probleme precum nivelul scăzut al beneficiilor, numărul mai mare al beneficiarilor decât cel al contributorilor şi deciziile politice ad-hoc”, subliniază raportul Băncii Mondiale. În ciuda reformelor efectuate, care au determinat sistemul de pensii să treacă pe excedent din 2006, menţinerea acestei situaţii este ameninţată de creşterea cu 50% a pensiilor, anunţată în octombrie 2008, măsură ce ar putea duce la revenirea pe deficit a sistemului, se mai arată în raportul BM.
“Va fi o provocare pentru Guvern să se încadreze şi într-un deficit sub 1% din PIB, dar să menţină şi punctul de pensie la nivelul actual şi să nu-l diminueze. Va fi o sarcină foarte greu de îndeplinit, în condiţiile în care Guvernul nu a luat, în prima parte a anului, măsurile de economisire necesare, care să nu mai permită şi compromiterea semestrului al doilea”, a explicat pentru Business Standard preşedintele federaţiei patronatelor din industria uşoară, Maria Grapini. În opinia acesteia, deşi semestrul al doilea va fi, din punct de vedere economic, mult mai prost decât primul, Guvernul va găsi resurse pentru a evita o reducere a pensiilor sau chiar pentru a le creşte, în condiţiile în care pensiile din România sunt cele mai mici din Europa. Analistul economic Bogdan Baltazar este de părere că Guvernul va majora pensiile în octombrie, chiar şi ţinându-se seama de faptul că s-a depăşit deja deficiul stabilit pentru sfârşitul anului, întrucât “este înainte de alegeri; nici Băsescu şi niciun partid nu-şi vor permite să nu fie de acord şi vor face presiuni, pentru că pensionarii sunt un important segment electoral”.
Banca Mondială mai atrage atenţia că procentajul populaţiei din România care va trăi în sărăcie în acest an va creşte cu 1,7 puncte procentuale faţă de 2008, la 7,4%, iar printre cei mai afectaţi vor fi copiii. BM subliniază că sistemele de protecţie socială actuale nu combat sărăcia, iar cheltuielile pentru protecţie socială raportate pe cap de locuitor sunt, în România, cele mai mici din UE.
“Bugetul necesar pentru finanţarea cererii de asistenţă financiară pentru combaterea sărăciei cronice şi ajutorul pentru şomeri şi persoanele vulnerabile la sărăcie vor reprezenta o provocare dificilă, ţinând cont de spaţiul de manevră fiscală scăzut”, se mai arată în strategie. În acelaşi timp, instituţia financiară susţine că educaţia este sectorul care are cea mai mare nevoie de reformă, repetatele încercări de revigorare a sistemului făcând mai mult rău decât bine, iar unul dintre punctele slabe ale învăţământului românesc îl reprezintă salariile mici ale profesorilor. Finanţarea descentralizată va trebui să ţină cont şi de creşterea salariilor cadrelor didactice, se arată în documentul BM. Subiectul este unul extrem de sensibil, în contextul problematicii legii majorării cu 50% a salariilor profesorilor, care a fost de nenumărate ori anulată, în mod neconstituţional, de Guvern şi pentru care sindicatele cadrelor didactice au stabilit să dea în judecată Executivul.
“Prin enumerarea acestor subiecte, cu nevoia lor de finanţare, Banca Mondială slujeşte Guvernului şi face lobby pe lângă FMI să accepte majorarea ţintei de deficit stabilite. FMI ar putea fi de acord cu o depăşire a ţintei de deficit ca urmare a unor motive interne, şi nu a unor greşeli de voinţă politică; într-un fel, prin acest raport, Banca Mondială ridică Guvernului mingea la fileu”, este de părere Bogdan Baltazar. În privinţa agriculturii, BM atrage atenţia că aceasta este învechită şi fragmentată, motiv pentru care este nevoie de investiţii majore.
“Bancă Mondială a catalogat agricultura românească drept învechită, referindu-se, probabil, la partea de subzistenţă, respectiv la micii producători care au sub trei hectare şi nu deţin utilaje pe măsură. În schimb, sunt şi producători agricoli în România care nu sunt cu nimic mai prejos decât cei din Occident. Poate cã Banca Mondială ar trebui să ia în calcul cu precădere producătorii care determină ca sectorul agricol să rămână în mişcare. Sunt de acord că agricultura românească este una fragmentată şi că un producător ar trebui să aibă minimum cinci hectare pentru a putea intra într-un circuit normal. Aşa, sectorul agricol este împărţit între producătorii mari, care cultivă suprafeţe importante, şi cei mici, care produc doar pentru uz personal, în mod special”, a declarat Adrian Porumboiu, patron Racova Com Agro Pan Vaslui.
- ”Reduceţi birocraţia!”
Guvernul României mai are încă multe de făcut pentru a reduce birocraţia legată de mediul de afaceri şi pentru a îmbunătăţi interacţiunea dintre sectorul de afaceri şi administraţie, mai spune Banca Mondială. “Guvernul a luat măsuri pentru reducerea numărului de taxe, îmbunătăţirea colectării taxelor, reducerea poverii administrative pentru contribuabili, precum şi diminuarea costurilor administrative legate de colectarea taxelor. Totuşi, mai rămân multe de făcute pentru a reduce birocraţia în mediul de afaceri şi pentru îmbunătăţirea interacţiunii dintre acest sector şi administraţia publică”, se arată în document
- Estimare
Rata sărăciei va creşte anul acesta de la 5,7% la 7,4%
