BNR a menținut dobânda de politică monetară

Dobânda de politică monetară e menținută. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la 7%, în ședința de politică monetară de luni.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 13 mai 2024, a hotărât următoarele:

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
  
• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
  
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca centrală își explică decizia de a menține dobânda spunând că rata a inflației a continuat să scadă în primul trimestru, dar mai lent decât în trimestrele anterioare, iar decelerarea s-a datorat și unor efecte de bază și plafonării impuse de stat. În schimb, au avut efecte contrare măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului și majorările salariale care au fost transferate parțial în prețuri.

Astfel, BNR estimează că rata anuală a inflației va continua să descrească, dar într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea estimată anterior.

Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, dar cu o scădere a dinamicii anuale a PIB. Totuși, în ultimul trimestru din 2024, activitatea economică s-a comprimat cu 0,5 la sută față de trimestrul precedent.

BNR arată: „Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.”