Marți, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se va reuni pentru a decide direcțiile de politică monetară în contextul noilor măsuri fiscale, transmite HotNews. Ședința vine la o zi după ce Guvernul își asumă în Parlament un nou pachet de austeritate, cu potențiale efecte recesioniste asupra economiei.
BNR analizează riscul recesiunii după măsurile de austeritate. Dobânda-cheie ar putea rămâne neschimbată
Surse din interiorul instituției susțin că boardul BNR a purtat deja primele discuții cu Direcția de Politică Monetară, condusă de Dorina Antohi, care a prezentat o analiză detaliată a situației economice actuale și a conturat mai multe scenarii de acțiune.
Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat recent asupra efectelor negative ale reducerii cheltuielilor publice:
„Reducerea asta (de cheltuieli – n.r.) nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă.”
În opinia sa, păstrarea credibilității politicilor economice este esențială pentru menținerea accesului la finanțare:
„Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor acestor ajustări este altă problemă esențială, chiar dacă e de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar asta este o decizie destul de grea”, a mai spus Isărescu.
BNR ar putea menține dobânda-cheie la 6,5%
Decizia de politică monetară este așteptată marți, iar economiștii anticipează o menținere a dobânzii de referință la nivelul actual de 6,5%.
Potrivit unei analize ING Bank, presiunile inflaționiste care se profilează pe termen scurt justifică o atitudine de prudență din partea BNR:
„Credem că Banca Națională a României își va menține rata dobânzii de politică monetară neschimbată la ședința din 8 iulie. De asemenea, ne așteptăm la o comunicare ușor agresivă, având în vedere presiunile inflaționiste vizibile pe termen scurt care vor urma. Reducerile ratelor dobânzii sunt acum o știre pentru 2026.”
ING menționează că pachetul fiscal recent anunțat aduce un plus de transparență în politica bugetară, însă persistă incertitudinile privind impactul acestuia asupra inflației. Deja se anticipează o accelerare a inflației în lunile următoare, alimentată de scumpirea energiei, creșterile TVA-ului și accizelor:
„Anticipăm că mai mulți factori vor împinge inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, care se va stabiliza probabil mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului.”
Economia riscă stagnarea, cu o posibilă contracție în 2025
În același timp, indicatorii de încredere economică s-au deteriorat semnificativ. Reducerea consumului, creșterea șomajului anticipat și limitarea indexării salariilor și pensiilor publice pot accentua tendințele de economisire ale populației. Acest context, combinat cu reformele așteptate în luna iulie privind restructurarea sectorului public, pune presiune pe cerere și implicit pe creșterea economică.
Potrivit estimărilor ING:
„Dacă economia ar stagna în termeni trimestriali secvențiali pentru restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – un rezultat care pare acum mai plauzibil decât previziunea noastră de 0,8%.”
Mai mult, riscul unei recesiuni tehnice sau chiar al unei contracții economice pe durata unui an întreg nu poate fi exclus.
„Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să intre într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție pe parcursul unui an întreg nu poate fi exclus în totalitate.”
Politica monetară va rămâne prudentă până în 2026
Pe fondul presiunilor inflaționiste persistente, economiștii ING consideră că BNR își va menține actuala poziție prudentă de politică monetară cel puțin până în primul trimestru al anului 2026.
„Aceasta implică menținerea ratei cheie la un nivel constant de 6,50% și continuarea unei abordări prudente a gestionării lichidității.”
Ulterior, în funcție de evoluția cererii interne și a decalajului de producție, banca centrală ar putea evalua necesitatea unor măsuri preventive de sprijin economic, chiar înainte de disiparea completă a presiunilor inflaționiste:
„BNR ar putea chiar lua în considerare luarea unor măsuri preventive pentru a susține creșterea economică – posibil înainte ca presiunile inflaționiste actuale să se diminueze complet din cauza efectelor de bază.”
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
