La nivelul persoanelor fizice, raportul total credite/depozite aferent lunii aprilie este unul echilibrat, de 1,07, insa in luna mai se constata un apetit in scadere pentru depozitele in valuta. Populatia din doar cinci judete ale Romaniei manifesta un apetit mai ridicat pentru economisire, decat pentru activitatea de creditare, motiv de ingrijorare pentru oficialii bancii centrale. “Viteza de dezvoltare a creditului de consum este excesiv de ridicata si devine riscanta, atat pentru banci, cat si pentru macroeconomie”, avertizeaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Valoarea economiilor in banci ale populatiei din Bucuresti, de 14.580 de lei (3.995 de euro) per capita, se plaseaza peste nivelul imprumuturilor contractate de catre persoanele fizice pe cap de locuitor, de 11.049 de lei (3.027 de euro), Capitala fiind cel mai bine plasata in topul judetelor, cu un raport redus credite/depozite de 0,76.
Muresul ocupa locul secund in topul judetelor in care se inregistreaza un raport scazut credite/depozite, de doar 0,82, in conditiile in care valoarea depozitelor per capita este de 3.271,52 de lei (896 de euro). Judetele Bacau, Harghita si Brasov se plaseaza in Top 5 al celor mai bine plasate judete dupa raportul credite/depozite, cu paritate de sub unu, insa volumele creditelor si depozitelor este de trei-patru ori mai redus ca in cazul primului clasat. La polul opus populatiei din Bucuresti, locuitorii judetului Mehedinti prezinta un apetit ridicat pentru credite, in defavoarea economisirii. Raportul credite/depozite plaseaza Mehedintiul pe primul loc in topul celor mai dezechilibrate comportamente in materie de economisire.
Locul doi in topul judetelor cu un raport ridicat credite/depozite este ocupat de Bistrita Nasaud si Gorj, paritatea fiind de 1,91. Clujul ocupa locul secund, dupa Capitala, in topul celor mai indatorati locuitori, cu o medie de 5354,24 lei (1.467 de euro)/cap de locuitor, insa valoric soldul este de doua ori mai redus, comparativ cu primul clasat. Top 5 al judetelor cu cea mai inalta rata a creditelor per capita este completat de Constanta, Timis si de Brasov.
Riscurile generate de criza internationala de lichiditati, care au indus reguli mai restrictive in activitatea de creditare, inclusiv in sistemul bancar romanesc, au determinat, in luna mai, o temperare a cresterii creditelor contractate de populatie si companii, majorarea fiind de 61,3%, comparativ cu volumele raportate pentru mai 2007, pana la 171,83 miliarde lei (47 mld. euro). “Romania s-a apropiat de zona de normalitate, aceasta fiind rata intre creditul neguvernamental si PIB, de circa 40%, nivel unde se situeaza si Polonia. In unele state din Europa aceasta este mai ridicata, de aproape 100%, dar noi si polonezii ne aflam in partea de jos, media europeana fiind, totusi, de 55-60%”, a explicat seful BNR. Componenta in valuta a continuat sa se majoreze intr-un ritm mult mai accelerat decat cea in lei, ponderea creditelor in valuta, in totalul imprumuturilor, reprezentand 54,4% la nivelul lunii mai.
Bancherii prognozeaza o incetinire a ritmului de crestere a activitatii de creditare pe parcursul anului 2008, data de cresterea costurilor de finantare, care se propaga implicit in dobanzile si comisioanele percepute clientilor.
Bucurestiul conduce detasat topul celor mai indatorate judete, valoarea creditelor totale contractate de populatie si de segmentul corporate cifran du-se la 59,07 miliarde lei (16,18 mld. euro) la finele lunii aprilie, in crestere cu 68,48%, comparativ cu perioada similara din 2007. Clujul secondeaza Bucurestiul in clasament, insa volumul imprumuturilor contractate este de 7,5 ori mai redus.
Bucurestenii detin aproximativ un sfert din creditele acordate in lei populatiei si companiilor, din totalul de 76,65 miliarde lei (21 mld. euro) in aprilie. Topul debitorilor in lei, cu sume intre doua si trei miliarde lei include pe pozitiile secunde, in ordinea marimii volumului de credite, judetele Cluj, Constanta, Brasov, Timis, Iasi, Arges, Dolj si Prahova. Persoanele fizice din Constanta sunt cele mai indatorate in lei, dupa bucuresteni, insa ritmul de crestere inregistrat de creditele de consum si ipotecare contractate de locuitorii Capitalei este net superior, comparativ cu toate judetele Romaniei, de 51,03% in aprilie 2008, comparativ cu aprilie 2007. Imprumuturile de tip consumer au o pondere de peste 90% din totalul creditelor in lei contractate de populatie, Romania inregistrand, din acest punct de vedere, o situatie atipica, comparativ cu statele europene dezvoltate, fiind mai expusa riscurilor.
Creditele in lei destinate achizitiei de locuinte detin o pondere de circa cinci procente, in totalul creditelor contractate de populatie in moneda nationala.
Scumpirea finantarilor pe plan international a adus o scadere usoara a ritmului de crestere a creditului neguvernamental in valuta in mai, cu 82,6%, pana la 93,44 miliarde lei (25,6 mld. euro).
Persoanele fizice si juridice din Bucuresti au contractat mai mult de o treime din totalul creditelor in valuta acordate in Romania de institutiile financiare, fiind urmate de Cluj si de Timis.
Companiile au atras 51,25% din finantarile acordate in deviza straina, potrivit raportului pe luna mai, valoarea cumulata a creditelor fiind de 47,54 miliarde lei (13 mld. euro).
Cel mai redus apetit pentru creditele in euro sau dolari se remarca la companiile din Teleorman, Gorj, Ialomita si Giurgiu, unde creditele per judet se situau la finele lunii aprilie sub 100 milioane de lei (27 mil. euro).
Imprumuturile acordate populatiei in euro, franci elvetieni si dolari au inregistrat un ritm de crestere de aproape trei ori mai accelerat, variatia fiind de 130,7% in intervalul mai 2008/2007, comparativ cu cele in moneda nationala, totalizand, in mai, 45,89 miliarde lei (12,57 mld. euro).
Analiza creditelor acordate in valuta persoanelor fizice plaseaza judetele Cluj si Constanta dupa Bucuresti in topul judetelor cu populatia cea mai indatorata in deviza straina, insa diferenta intre primul clasat si urmatorii doi este de circa opt ori, dupa volumul de imprumuturi.
Ponderea creditelor de consum in valuta in totalul imprumuturilor in moneda straina acordate populatiei este de peste 60%, inregistrandu-se o diferenta considerabila, comparativ cu creditele de tip consumer acordate in lei. Soldul creditelor restante a inregistrat in aprilie cea mai mare crestere de pana acum, avansul fata de martie ridicandu-se la 12,66% in cazul creditelor in lei, respectiv 12,93% la creditele in valuta. Astfel, restantele totale se apropie de pragul de 1%, expunerea fiind de cateva ori mai mare la creditele acordate in lei.
Liderul restantelor este Capitala, care a crescut usor peste media nationala, dar mult mai rapid la valuta unde totalul restantelor s-a cvadruplat.
Banca Nationala a procedat la majorarea dobanzii de politica monetara cu trei puncte procentuale, in interval de opt luni, in incercarea de a ancora rata inflatiei. Miscarea nu s-a propagat intens si instant in deciziile bancilor pe partea de creditare. Comportament usor schimbat al bancilor fata de anii anteriori, dat de contextul crizei actuale de lichiditati, de vreme ce au preferat sa procedeze la o crestere agresiva a dobanzilor la depozitele in lei.
Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali totalizau 137,31 miliarde lei (37,61 mld. euro) la finele lunii mai, in crestere cu 39,8% fata de luna similara a anului trecut, insa au scazut cu 0,02%, comparativ cu aprilie, pe fondul reducerii depozitelor in valuta cu 3,3%, potrivit datelor BNR.
Depozitele in lei si valuta ale populatiei si firmelor din Romania si-au accelerat, totusi, ritmul de crestere in aprilie (calculat an/an) la 41,51%, fata de cresterea de 38,09% in luna martie, fata de aceeasi luna a anului trecut. Economiile in moneda nationala detin, la nivelul lunii mai, o pondere mai mare in totalul depozitelor constituite de persoanele fizice si juridice, de 65%.
Ritm
Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali care totalizau 137,31 mld. lei (37,61 mld. euro) la finele lunii mai au scazut cu 0,02%, comparativ cu aprilie, pe fondul reducerii depozitelor in valuta cu 3,3%, potrivit datelor BNR
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
