BNR, avertisment despre o criză economică în România. Ce s-ar putea întâmpla cu salariile

România se apropie cu pași repezi de o ”criză bugetară profundă”, iar semnalul de alarmă vine chiar de la Banca Națională a României.

Potrivit reprezentanților BNR, țara noastră a ignorat regulile de bază ale prudenței fiscale și a ajuns să aibă ”cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”.

În ultimii ani, statul a aplicat o politică de cheltuieli fără acoperire: au fost majorate salariile și pensiile, s-au făcut angajări masive în sistemul public, iar multe investiții au fost finanțate din împrumuturi.

În lipsa unor venituri reale în creștere, această abordare a adâncit datoria publică și a slăbit echilibrul financiar al țării.

Una dintre cele mai discutate măsuri este creșterea salariului minim. Din ianuarie 2023 până în prezent, acesta a urcat cu 25%, de la 3.000 la 4.050 de lei. Decizia a fost bine primită de populație, dar a pus o presiune suplimentară pe bugetul deja fragil, mai ales că a generat automat și alte creșteri salariale în sistemul bugetar.

Ce se întâmplă cu pensiile și salariile

În paralel, pensiile au fost recalculate, iar impactul asupra cheltuielilor publice a fost semnificativ. Sistemul de pensii, deja dezechilibrat, funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați, iar raportul dintre pensionari și salariați este tot mai îngrijorător.

BNR avertizează că, în acest ritm, România riscă o scădere a ratingului de țară. Asta ar însemna împrumuturi mai scumpe, o posibilă depreciere a leului și pierderea încrederii investitorilor străini. În plus, nerespectarea reformelor asumate cu Uniunea Europeană ne poate costa accesul la fonduri esențiale, nerambursabile sau cu dobândă redusă.

În primele patru luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns deja la aproape 3% din PIB, în timp ce economia crește cu doar 0,2%. Iar perspectivele nu sunt optimiste.

Potrivit experților, o reformă fiscală dură este inevitabil. Indiferent de guvernul aflat la putere, vor fi necesare măsuri precum creșterea TVA, reducerea cheltuielilor publice sau majorarea contribuțiilor. Iar toate acestea se vor resimți direct în buzunarul românilor.

Fără o schimbare reală de direcție, România continuă să trăiască pe datorie, într-un echilibru fragil, care poate fi zdruncinat oricând. Salariile mai mari nu pot compensa lipsa de sustenabilitate economică.