Leul a castigat ieri teren in fata monedei unice, cotatia oficiala fiind de 3,6691 unitati/euro insa, la inchidere moneda nationala era cotata sub pragul de 3,65 unitati/euro. Ratele dobanzilor interbancare afisate de bancile comerciale au fost cuprinse intre 15,99% si 56,05% pentru depozitele atrase pentru o zi, insa transferurile s-au realizat la randamente de pana la 30%. Analistii de pe piata bancara confirma ca principalul factor care determina evolutia dobanzilor pe piata sunt speculatiile impotriva leului. Nivelul ridicat al dobanzilor de pe piata interbancara este cauzat, in proportie de 60%, de speculatiile impotriva leului si de 40% de criza structurala de lichiditati, apreciaza vicepresedintele Bancpost, Lucian Isar.
“S-a simtit faptul ca au fost tranzactii in volume mai mari decat de obicei, dar dobanzile au evoluat firesc pentru aceasta perioada de liquidity-squeeze. Sunt si speculatori care au castigat din aceste operatiuni, dar, in general, toata lumea a avut de pierdut”, a declarat Isar pentru Business Standard. Lucian Anghel, analist-sef al BCR, apreciaza ca fara aceste operatiuni ale nerezidentilor n-am fi vazut dobanzile la mai mult de 20%.
Setea de lei a facut sa explodeze dobanzile pe piata interbancara, inclusiv ieri, insa guvernatorul a avertizat ca disfunctionalitatile pietei monetare sunt temporare, iar bancile nu ar trebui sa se grabeasca sa paseze clientilor costurile ridicate din operatiunile de pe piata interbancara. In ciuda cresterii masive a dobanzilor, bancile locale nu sunt dipuse sa ofere lei speculatorilor care au mizat pe deprecierea monedei.
“S-au cautat lei si acestia nu s‑au gasit pe piata. Nu se va cobori imediat sub lombard, pentru ca bancile care au fost prudente si nu au cautat cote de piata nu vor sa-si dea acest avantaj. Cu toate acestea, aceste dobanzi nu au o viata lunga, sunt temporare”, a insistat Isarescu.
Guvernatorul BNR a precizat ca situatia de vineri, cand dobanzile pentru contractele swap au ajuns chiar si pana la 100%, a fost doar o chestiune tehnica, iar speculatorii care au anticipat gresit au avut de pierdut. “Cei care au anticipat gresit si-au primit portia. Tehnic, este extrem de clar ce s-a intamplat. Toate aceste swap-uri nu au mai putut fi refinantate, pentru ca leii nu s-au mai gasit in piata”, a aratat Isarescu. Guvernatorul BNR a explicat ca s-a produs un atac esuat asupra leului, pentru ca s-au urmat pozitii lungi, finantate prin swap-uri, iar cand nu au mai putut fi platite, dobanzile de pe piata monetara au urcat. O echipa tehnica este in contact permanent cu tehnicienii din bancile comerciale, tocmai pentru a le transmite ca situatia actuala este conjuncturala. “Bancile nu trebuie sa-si dea cu stangul in dreptul, sa nu-si traga un glont in picior, sa sperie pur si simplu clientii”, a spus Isarescu, adaugand ca relatiile cu clientii sunt reglementate.
BNR a acordat, vineri, un credit lombard de peste doua miliarde lei bancilor comerciale, in conditiile in care lichiditatea din piata a scazut brusc, pe fondul operatiunilor de tip swap. Unele banci nu au reusit vineri sa inchida pozitiile, din lipsa de lei. “Lichiditatea, daca era suficienta, nu injectam doua miliarde si ceva. A fost suficienta, a fost exces, dintr-odata au fost unii care au facut swap, luau un fel de credit de la nu stiu cine. Au fost unii care a trebuit sa-si inchida pozitiile. Din cate stiu, nu au apucat. Nu este cea mai mare glorie pentru o banca mare sa-si atinga pozitiile”, a mai spus Isarescu.
Oficialul BNR a sustinut ca oscilatiile mari de curs din ultima perioada ar putea avea un impact negativ asupra creditarii in valuta, din cauza neincrederii pe care aceste variatii le produc clientilor. Creditele in valuta sunt, in continuare, in topul preferintelor clientilor, avand o pondere de 54,53% din totalul imprumuturilor, fata de 54,12% in iulie. Valoarea creditelor in valuta se cifra in august la 28,4 mld. euro. “Evolutia cursului nu le va face bine la inima celor care au credite in valuta”, a spus Isarescu, adaugand ca, daca “primul defunct al acestor turbulente este creditul in franci elvetieni, urmatorul care nu se va simti bine este creditul in valuta. Creditele in franci elvetieni, ce reprezinta aproximativ 15% din totalul imprumuturilor contractate de populatie in valuta, au fost excluse din oferta majoritatii bancilor, acesta fiind cel mai afectat produs de creditare. Banca Nationala considera ca limitarea creditarii din ultima perioada a fost cauzata de incertitudinile din piata, pe plan intern si international, si nu de noul regulament al BNR privind creditarea persoanelor fizice.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.