Sectorul imobiliar românesc ar putea fi afectat de retragerea finanţării pe termen scurt sau de şocuri ale cursului de schimb, sectorul imobiliar menţinându-şi, în ultimii doi ani, o pondere de peste un sfert (28%) din finanţările externe pe termen scurt, potrivit unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR).
Sectorul imobiliar şi-a menţinut în ultimii doi ani o pondere importantă, de peste un sfert (28%) din finanţările externe pe termen scurt, iar companiile care se împrumută în acest fel şi-au sporit ponderea în totalul imobilizărilor corporale la nivelul sectorului imobiliar de la 28% în iunie 2005 la 37% în iunie 2006.
Companiile din sectorul tranzacţiilor imobiliare şi din industria mijloacelor de transport rutier au cumulat în 2006 aproape 50% din totalul datoriei externe pe termen scurt.
Aceste companii au o îndatorare externă semnificativă, pentru că în afară de finanţări în valută pe termen scurt, ele au şi o expunere externă importantă pe termen mediu şi lung, de 27,5% din totalul surselor de finanţare, se menţionează în raportul asupra stabilităţii financiare a BNR.
"Ponderea mare şi în creştere a activelor imobiliare la nivelul companiilor cu expunere externă semnificativă poate genera evoluţii adverse pe piaţa imobiliară în ipoteza retragerii finanţării pe termen scurt sau a unor şocuri pe curs", se spune în raport.
Totuşi, cea mai mare parte a intrărilor nete de finanţări pe termen scurt se regăseşte în comerţ şi servicii (44% din total) şi în industrie (37%). Cele mai expuse sectoare sunt, din acest punct de vedere, industria mijloacelor de transport rutier şi al poştei şi telecomunicaţiilor.
Un nivel ridicat de concentrare a datoriei externe pe termen se regăseşte în cazul comerţului cu ridicata, unde primele trei companii cumulează 93% din totalul fluxurilor nete.
Industria prelucrătoare a atras anul trecut 37% din fluxurile de finanţări externe pe termen scurt. De altfel, companiile din acest sector cu datorii externe pe termen scurt au o importanţă sistemică, deoarece generează 37% din valoarea adăugată a sectorului şi absorb 11,6% din creditarea bancară internă. În cazul acestor companii, există un risc cauzat de lichiditate, deoarece peste jumătate din datoria externă pe termen scurt este deţinută de firme cu active curente inferioare pasivelor curente. "Acest aspect ridică unele semne de întrebare privind capacitatea respectivelor companii de a face faţă unui eventual şoc de lichiditate", se precizează în studiul BNR.
Anul trecut a avut loc o creştere a gradului de concentrare a expunerii companiilor nefinanciare la datoria externă pe termen scurt. Astfel, deşi numărul firmelor care au generat asemenea datorii este în scădere, până la aproximativ 6000 în 2006, primele 10 firme concentrează 49% din datoria externă pe termen scurt, iar respectiv primele 20 au o pondere de aproape două treimi (64%) din totalul fluxurilor externe pe termen scurt atrase de economia românească.
Cel mai mare risc ar putea fi în industria mijloacelor de transport rutier, care absoarbe 54% din datoria externă pe termen scurt a industriei prelucrătoare şi are un grad de concentrare a datoriei foarte mare. Totuşi, performanţele companiilor din această subgrupă sunt superioare sectorului în ansamblu, înregistrând o profitabilitate - calculată după randamentul capitalurilor proprii (ROE) - de 17%, faţă de 9,7% pentru sectorul în ansamblu.
Datoria externă pe termen scurt s-a dublat anul trecut până la 13,4 miliarde euro. "Evoluţia reclamă atenţie din perspectiva stabilităţii financiare, pentru că dinamica datoriei externe pe termen scurt este semnificativ superioară fluxurilor care pot fi utilizate în caz de avarie - exporturi sau rezerva oficială - şi datoria externă pe termen scurt are un grad foarte mare de concentrare în cazul sectorului nebancar", avertizează BNR.
Mărimea datoriei externe pe termen scurt a ajuns la aproape 60% din rezervele oficiale, iar serviciul acestei datorii a avut un ritm de creştere superior celui al exporturilor exporturi, astfel că la sfârşitul anului trecut raportul între cei doi indicatori a ajuns la 40%. "În condiţiile în care exporturile sunt relativ dependente de importuri, iar o parte importantă din rezerva oficială este formată din rezerva minimă obligatorie a băncilor şi veniturile statului din privatizare, ritmul de creştere a datoriei externe pe termen scurt reclamă o atenţie sporită", se mai arată în studiul băncii centrale.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
