Practic, din creditele externe care vor avea o perioada de rambursare de peste doi ani, bancile comerciale vor pastra toti banii. Nu vor mai fi nevoite sa dea bancii centrale 40% din aceste sume, asa cum era stabilit pana acum. Bancile comerciale trebuie sa constituie la BNR rezerve minime obligatorii, iar aceste rezerve se ridicau la 40% din cele in valuta. Tot ieri, banca centrala a mentinut dobanda de politica monetara la nivelul de 10%. Banii care vor pleca din rezerve inapoi la bancile comerciale vor fi supliniti de catre fondurile pe care Romania le va primi de la institutiile financiare externe. Din imprumutul extern contractat de Romania, sumele de la FMI vor ajunge la banca centrala. Aceasta decizie a fost anticipata de catre guvernatorul Mugur Isarescu, care a declarat recent ca banca centrala le-ar putea exclude de la calculul pasivelor in valuta pentru rezervele minime obligatorii pe cele pe termen lung, tocmai pentru ca intra in tara fondurile de la institutiile financiare internationale. Revenind la finantarile externe, cat inseamna, in bani, aceasta suma? Potrivit analistilor financiari, bancile comerciale ar detine la BNR finantari externe de circa 3,4 mld. euro. Dar este vorba despre toate liniile de finantare de peste doi ani. Cele reziduale, care au fost excluse de la calcularea rezervelor, s-ar situa la circa 2 mld. euro, potrivit unor surse din banca centrala. “Doua lucruri sunt importante aici. In primul rand, va creste lichiditatea bancilor, ceea ce inseamna un ajutor dat pentru deblocarea creditarii. In al doilea rand, vom vedea o schimbare la creditele externe, o schimbare la termenii creditelor contractate din exterior. Creditele vor incepe sa aiba o perioada de rambursare mai mare, de patru-cinci ani, se va reduce volumul imprumuturilor externe pe termen scurt”, a declarat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-sef in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).
Analistii chestionati de Business Standard au precizat ca este posibila o modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii. Iar scoaterea finantarilor externe de sub calcularea lor la rezerve vine exact in acest sens. De altfel, aceasta decizie a fost prefigurata de catre guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. Joia trecuta, Mugur Isarescu a declarat ca banca centrala va reduce “extrem de gradual” ratele rezervelor minime obligatorii si ca se va lua in calcul mai degraba o modificare a bazei de calculare a acestora. De asemenea, Isarescu a adaugat ca ar fi intelept ca BNR sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii pe cele pe termen lung. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt”, a spus Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. In aceste conditii, rezervele minime ar putea chiar sa ramana la nivelul de 40%, la valute. Reducerea acestor rezerve ar urma sa fie compensata de banii din pachetul de finantare de 20 miliarde euro, imprumut obtinut saptamana trecuta de la FMI,CE, BERD si Banca Mondiala (BM). Prima transa de la FMI, de cinci miliarde euro, va intra dupa ce acordul de finantare cu Romania va fi aprobat de boardul Fondului, in urmatoarele saptamani. Tocmai din acest motiv, reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru finantarile externe de peste doi ani va intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009, adica dupa intrarea primei transe de la FMI. Impactul acestei decizii se va vedea in piata, intrucat va contribui la deblocarea creditarii. De altfel, bancherii considera ca fiind bine-venita aceasta masura, ca va contribui la deblocarea creditarii, dar ca mai sunt necesare si alte decizii. (B.A.)
