Boc: Dacă noul executiv e invalidat de Parlament, actualul guvern rămâne în funcţie

Premierul a explicat că acest lucru rezultă din intrepretarea textului Constituţiei, coroborat cu faptul că, în ultimele şase luni ale mandatului unui preşedinte, nu pot fi organizate alegeri anticipate.

Întrebat cine asigură interimatul în cazul în care noul guvern propus, cu miniştri definitivi, nu este votat de parlamentari, Emil Boc a răspuns că „guvernul în exerciţiu”, adică acela cu miniştri interimari în locul celor demisionari de la PSD.

„Cele 45 de de zile prevăzute de Constituţie sunt în caz de demisie, de revocare, pentru a asigura un interimat. Când e vorba de miniştri definitivi, dacă, prin propunerea făcută se schimbă compoziţia politică, atunci trebuie să mergi în Parlament pentru că nu poate face preşedintele României singur, împreună cu primul-ministru./.../ Interimatul merge până când Parlamentul decide: ori face moţiune de cenzură, spunând <<Domnule, nu putem continua aşa>>, ori până când primul-ministru vine cu altă formulă, dar nu ai niciun termen. Intrepretarea strict constituţională ar fi că se mai prelungeşte de drept un nou termen de 45 de zile, asta ar fi prin interpretare, dar nu este în textul Constituţiei şi nici în alte legi nu ai situaţia prevăzută”, a afirmat Boc.

Întrebat dacă în intervalul celor 45 de zile de interimat, guvernul cade de două ori în Parlament, după alegerile prezidenţiale când se pot organiza alegeri anticipate, Boc a spus că această decizie este la latitudinea preşedintelui României, însă şeful statului poate dizolva Parlamentul chiar în ziua depunerii jurământului.

„Preşedintele decide, preşedintele poate să nu dizolve Parlamentul, pentru că spune (n-red. – în Constituţia României) că preşedintele poate, asta înseamnă că nu e obligat. Constituţia spune că în ultimele şase luni ale mandatului nu poate fi dizolvat Parlamentul, dar dacă acele două căderi ale guvernului au fost realizate, imediat după ce noul preşedinte depune jurământul, are libertate totală, a doua zi sau oricând sau niciodată, să dizolve Parlamentul. Aşa este textul constituţional”, a afirmat Boc.

Articolul 89 din Constituţia României prevede, la aliniatul (1) că „(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.