Săptămâna viitoare, conform înţelegerilor stabilite în acordul cu Comisia Europeană, avem de promovat două acte normative. Primul este cel legat de taxa clawback, care practic să ne asigure nişte resurse suplimentare pentru sănătate. Să aveţi pregătit actul normativ pentru săptămâna viitoare şi ordinul de ministru pentru impunerea genericelor la lista C2", i-a cerut Boc lui Ritli la începutul şedinţei de Guvern.
Premierul a adăugat că după ce aceste acte vor fi adoptate, "imediat" cei 150 de milioane de lei din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, alocaţi la rectificarea bugetară, vor fi atribuiţi Ministerului Sănătăţii în vederea continuării reformelor.
La începutul lunii august, premierul Emil Boc declara că sistemul clawback va fi reglementat de Guvern până la sfârşitul lunii, prin hotărâre sau ordonanţă de urgenţă.
Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara că Guvernul trebuie să renunţe la sistemul clawback din sistemul sanitar şi să vină cu o altă versiune de taxare.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare.
Ulterior, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente.
La sfârşitul lunii iunie, Guvernul a revenit cu o ordonanţă de urgenţă prin care şi-a menţinut decizia de a-i obliga pe distribuitorii de medicamente să achite contribuţii trimestriale pentru finanţarea unor cheltuieli publice în sistemul de sănătate şi a stabilit că nivelul acestei contribuţii şi metodologia de calcul vor fi decise într-un interval maxim de 30 zile
Newsletter zilnic money.ro
Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.
