Dezvoltarea imobiliară a Capitalei a determinat, în ultimii ani, schimbări la nivel demografic. Potrivit companiei Coldwell Banker, procesul este cunoscut în întreaga lume sub numele de gentrificare şi presupune ocuparea de către populaţia înstărită a zonelor aglomerate, locuite de persoane cu venituri mai scăzute sau a cartierelor muncitoreşti şi dislocarea vechilor rezidenţi.
Zona Vitan reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple de gentrificare. Apariţia primului mall în anul 1999 a determinat o creştere spectaculoasă a preţurilor la locuinţe. Astfel, dacă la acel moment un apartament de două camere se vindea cu 5.500 de euro, în prezent, pentru aceeaşi locuinţă se cer 85.000 euro. Conform studiului Coldwell Banker, dinamica preţurilor a implicat şi o mişcare demografică.
Zona Vitan, prin facilităţile comerciale, a atras o populaţie cu venituri mai mari, forţându-i pe vechii locatari să se mute în cartierele periferice şi, totodată, mai ieftine. Şi preţurile terenurilor din apropierea primului mall s-au încadrat pe un trend ascendent. De la 25-80 de euro pe mp în 2002, până la 500 şi chiar 1.500 de euro în prezent. Asta şi pentru că zona Vitan a devenit tot mai atractivă pentru dezvoltări rezidenţiale. Trei proiecte, ce totalizează circa 1.500 a apartamente, vor fi finalizate aici până la sfârşitul lui 2008, la costuri cuprinse între 1.000 şi 1.500 euro pe mp.
Un fenomen similar s-a înregistat şi în cartierul Drumul Taberei, unde preţurile au crescut de 10 ori de la lansarea mall-ului din zonă.
O altă direcţie a gentrificării urbane, tradusă prin schimbarea propriu-zisă a aspectului zonei, vizează arii extinse din Bucureşti, precum perimetrul cuprins între Calea Călăraşi-Bulevardul Unirii, Dacia-Calea Moşilor-Ştefan cel Mare, Mântuleasa, Vatra Luminoasă sau Lacul Tei, susţin reprezentanţii Coldwell Banker. Din 2002 şi până în prezent, preţul locuinţelor au crescut în multe dintre aceste zone de până la 10 ori, în special în cazul construcţiilor noi.
