El precizează că hotărârile instanţei internaţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate cu apel sau recurs. Mai mult, hotărârea care a dat câştig de cauză României a fost adoptată, pentru prima dată în istoria Curţii, „cu unanimitate, inclusiv cu votul judecătorului ad-hoc desemnat de Ucraina şi a fost recunoscută la cel mai înalt nivel de cele două ţări".
Conform statutului Curţii Internaţionale de Justiţie există două posibilităţi de atacare a unei hotărâri: prin cerere de interpretare sau, printr-o cerere de revizuire procedurală. Primul demers se face în cazul în care sunt neclarităţii în ceea ce priveşte soluţia dată de Curte iar condiţiile introducerii unei cereri de revizuire sunt extrem de stricte şi poate fi acceptată în cazul în care se descoperă un fapt necunoscut înainte de vot şi care dacă ar fi fost cunoscut ar fi modificat în mod radical soluţia data de Curtea Internaţională.
Dar, Bogdan Aurescu declară că „este greu de presupus” că vreunul demersuri ar putea fi aplicat în cazul României.
Oficialul ministerului de Externe precizează că România nu a intenţionat niciodată să exploateze în comun cu Ucraina zona care a a fost obţinută la Curtea Internaţională de Justiţie: „Ce sens ar avea să exploatezi în comun o zonă pe care am câştigat-o şi Curtea a dat-o sub jurisdicţia suverană a României?”.
Ieri, s-a împlinit un an de la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, când instanţa internaţională dădea dreptate României în privinţa delimitării platoului continental şi a zonelor economice ale Ucrainei şi României în Marea Neagră.In acest context, la Kiev, premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidenţiale, promite că dacă va ajunge în fruntea ţării va obţine revizuirea deciziei.
Conform statutului Curţii Internaţionale de Justiţie există două posibilităţi de atacare a unei hotărâri: prin cerere de interpretare sau, printr-o cerere de revizuire procedurală. Primul demers se face în cazul în care sunt neclarităţii în ceea ce priveşte soluţia dată de Curte iar condiţiile introducerii unei cereri de revizuire sunt extrem de stricte şi poate fi acceptată în cazul în care se descoperă un fapt necunoscut înainte de vot şi care dacă ar fi fost cunoscut ar fi modificat în mod radical soluţia data de Curtea Internaţională.
Dar, Bogdan Aurescu declară că „este greu de presupus” că vreunul demersuri ar putea fi aplicat în cazul României.
Oficialul ministerului de Externe precizează că România nu a intenţionat niciodată să exploateze în comun cu Ucraina zona care a a fost obţinută la Curtea Internaţională de Justiţie: „Ce sens ar avea să exploatezi în comun o zonă pe care am câştigat-o şi Curtea a dat-o sub jurisdicţia suverană a României?”.
Ieri, s-a împlinit un an de la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, când instanţa internaţională dădea dreptate României în privinţa delimitării platoului continental şi a zonelor economice ale Ucrainei şi României în Marea Neagră.In acest context, la Kiev, premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidenţiale, promite că dacă va ajunge în fruntea ţării va obţine revizuirea deciziei.
