Bursa Română de Mărfuri (BRM) a anunţat, marţi, că a obţinut acceptul Ministerului de Finanţe şi al Ministerului Justiţiei pentru a începe tranzacţionarea creanţelor comerciale, pe care le estimează la echivalentul a circa 20% din Produsul Intern Brut al României.

"Am vorbit cu Ministerul de Finanţe şi putem porni negocierea de creanţe comerciale pentru deblocarea economiei", a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Mircea Filipoiu. El a adăugat că pe lângă acordul Ministerului de Finanţe, are şi acordul Ministerului Justiţiei pentru a începe tranzacţionarea creanţelor.

Filipoiu a mai arătat că tranzacţionarea creanţelor comerciale se va face prin licitaţie cu strigare, iar deblocarea economiei este posibilă, în special, datorită celor 29 de puncte de lucru din ţară ale BRM, unde se pot vinde şi cumpăra creanţele companiilor din provincie.

La începutul lunii august, Ministerul Finanţelor Publice a dat publicăţii un proiect de lege pentru tranzacţionarea prin bursele de mărfuri a creanţelor deţinute de către persoanele fizice şi juridice. Potrivit proiectului de lege, Bursa de Mărfuri este singura instituţie care poate pune în practică tranzacţionarea creanţelor comerciale şi va suporta toate costurile de implementare a sistemului. În viitor, camerele de comerţ şi industrie judeţene ar putea fi integrate în mecanismul de tranzacţionare astfel încât operaţiunile să se realizeze în timp real la nivelul întregii ţări.

Persoanele fizice şi juridice pot tranzacţiona numai creanţele care au devenit certe, exigibile şi lichide, dar nu mai devreme de 365 de zile de la înregistrarea lor, pentru a fi eliminate riscurile asupra bugetului. Astfel, creanţele bugetare şi cele constituite ca garanţii, precum şi sumele care trebuie restituite sau rambursate bugetului nu pot fi tranzacţionate.

Proiectul de lege nu le permite debitorilor să răscumpere o creanţă comercială prin intermediul unei societăţi la care deţin mai mult de 10% din capitalul social. De asemenea, acţionarii sau asociaţii care au mai mult de 10% din capitalul societăţii datornice nu îi pot cumpăra creanţele.

Finanţele au prevăzut, în proiectul de lege, o măsură prin care vor să se asigure că bugetul nu va avea de suferit din cauza noilor reglementări referitoare la tranzacţionarea pe bursa de mărfuri a creanţelor comerciale şi au impus obligaţia eliberării unui certificat de atestare fiscală pentru persoanele fizice şi juridice. Certificatul are rolul de a dovedi că persoana sau compania care doreşte să tranzacţioneze creanţe comerciale nu înregistrează datorii către buget. Totuşi, Finanţele lasă o portiţă şi datornicilor la stat, permiţându-le să tranzacţioneze creanţele cu o dispensă eliberată de organele fiscale.

Vânzarea-cumpărarea creanţelor se va face prin licitaţie, după ce un agent economic emite un ordin de vânzare al creanţei la BRM.

Potrivit proiectului de lege, tranzacţionarea pe Bursa de Mărfuri a creanţelor comerciale va ajuta la "deblocarea economiei naţionale", prin "ameliorarea ciclului bani-marfă-bani".

În ceea ce priveşte controlul asupra corectitudinii şi confidenţialităţii informaţiilor, Bursa de Mărfuri va avea la dispoziţie baza de date a Centrul de pregătire a personalului din industrie al Ministerului Economiei.

Creanţele comerciale reprezintă circa 20% din PIB, respectiv 56 miliarde lei noi, conform Comisiei Naţionale de Prognoză.