BucharestFoodSummit: Agricultura și industria alimentară, între tehnologie, presiuni economice și păstrarea tradiției

Tehnologia, digitalizarea și securitatea cibernetică au devenit componente esențiale pentru agricultura și industria alimentară din România, într-un context marcat de inflație, schimbări climatice, deficit de forță de muncă și presiuni tot mai mari asupra costurilor. Aceste teme au fost în centrul unei noi zile de dezbateri la cea de-a IX-a ediție a BucharestFoodSummit, organizată la Universitatea Româno-Americană.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai agribusinessului, industriei alimentare și a băuturilor, retailului, sectorului HoReCa, administrației centrale și mediului academic. Discuțiile au urmărit modul în care companiile românești pot adopta tehnologii noi fără să piardă avantajele care le diferențiază: autenticitatea, produsele locale și legătura cu tradiția.

Agricultura românească, cu ochii spre satelit

Unul dintre subiectele abordate a fost utilizarea tehnologiilor spațiale în agricultură. Dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a prezentat posibilitățile oferite de monitorizarea satelitară și de cercetarea spațială pentru agricultura românească.

Potrivit prezentării sale, România dispune de aproximativ 14,7 milioane de hectare de teren agricol, o parte importantă a acestei suprafețe fiind subexploatată din cauza tehnologiilor învechite, fragmentării terenurilor și fenomenelor de secetă.

Monitorizarea prin satelit poate furniza informații utile pentru prognoza recoltelor și pentru gestionarea culturilor, în timp ce tehnologiile de cultivare controlată pot contribui la adaptarea producției la schimbările climatice.

Printre soluțiile propuse s-au numărat proiectele-pilot cu amortizare rapidă, utilizarea monitorizării satelitare, metodele moderne de prelucrare a alimentelor și accesarea programelor de finanțare europene și naționale.

Fermele medii pot folosi inteligența artificială

Un alt subiect important al summitului a fost inteligența artificială și posibilitatea utilizării acesteia de către fermele de dimensiuni medii.

Deputatul Varujan Pambuccian, membru al Comisiei pentru știință și tehnologie din Camera Deputaților, a abordat tema „Inteligența artificială în ferma medie” și a pus sub semnul întrebării ideea că tehnologiile bazate pe algoritmi și machine learning sunt accesibile doar marilor corporații.

Senzorii IoT și platformele digitale pot fi utilizați inclusiv în fermele de dimensiuni medii pentru automatizarea unor decizii de zi cu zi. De la controlul irigațiilor până la identificarea timpurie a bolilor plantelor, tehnologiile digitale pot reduce timpul de reacție și pot eficientiza utilizarea resurselor.

Mesajul dezbaterii a fost că digitalizarea agriculturii nu trebuie să însemne neapărat investiții uriașe. Pentru multe exploatații, primele rezultate pot veni din soluții punctuale, adaptate dimensiunii și nevoilor fiecărei ferme.

Odată cu digitalizarea apar și riscurile cibernetice

Interconectarea fermelor și fabricilor la internet aduce însă și vulnerabilități noi.

Diana-Alisa Pașavel, expert în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a prezentat riscurile asociate sistemelor informatice utilizate în agricultură și industria alimentară, cu accent pe infrastructurile SCADA și atacurile de tip ransomware.

Pe măsură ce procesele de producție, depozitare și distribuție devin mai automatizate, protecția infrastructurii digitale devine parte din securitatea operațională a companiilor. Prevenția, protejarea sistemelor critice și pregătirea pentru eventuale atacuri devin, astfel, elemente care trebuie integrate în strategia de dezvoltare, nu tratate separat.

Automatizarea intră în depozite și în HoReCa

Digitalizarea nu se oprește la fermă sau la fabrică. Bogdan Călin, antreprenor în cadrul Warehouse Design Systems, a abordat automatizarea depozitelor și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv prin utilizarea sistemelor de management al depozitelor, de tip WMS.

În sectorul ospitalității, problema este legată și de lipsa forței de muncă. Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronale a Industriei Ospitalității din România, a subliniat necesitatea unor sisteme digitale de gestiune care să permită operatorilor din HoReCa să controleze mai bine resursele și să mențină standardele de servire într-un sector afectat de deficitul cronic de personal.

Discuțiile au fost completate de George Dumitrache, Microsoft Business Unit Manager la TD SYNNEX, și Dan Cimpoeru, președintele Asociației pentru Robotică și Inovare.

Producătorii locali, între investiții și presiunea costurilor

O parte importantă a dezbaterilor a fost dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

Ionela Răboj, antreprenor în cadrul BUNULEI, a vorbit despre provocările financiare ale unui producător local aflat într-un proces de retehnologizare, în timp ce Marius Nan, antreprenor la Safety Approach, a adus în discuție standardele de securitate în muncă.

Discuțiile au pornit de la o întrebare esențială pentru companiile românești: cum poate fi făcută trecerea la tehnologie și automatizare fără ca aceasta să însemne pierderea specificului local sau dispariția unor meserii tradiționale?

Tema a fost discutată de Costel Negricea, rectorul Universității Româno-Americane, și Leontin Dinulescu, președintele BucharestFoodSummit.

Retailul premium are nevoie de producători mai bine organizați

Cea de-a doua sesiune a summitului a mutat discuția către problemele macroeconomice și strategice ale industriei agroalimentare.

Ion Biriș, antreprenor în cadrul LOFT, a analizat piața de retail premium și sectorul HoReCa și a pus accentul pe importanța logisticii. În opinia sa, una dintre vulnerabilitățile pieței românești este fragmentarea producției și lipsa de predictibilitate a livrărilor.

Pentru operatorii mari, capacitatea producătorilor locali de a livra constant volume suficiente și produse cu aceeași calitate pe tot parcursul anului este esențială. Producătorii mici întâmpină însă dificultăți în a răspunde acestor cerințe.

Una dintre soluțiile discutate este asocierea producătorilor și investiția în sisteme moderne de management al calității.

Agricultura poate deveni motor de dezvoltare regională

Teodor Mihăescu, antreprenor în cadrul Castel Salbek, a prezentat proiectul de reabilitare a castelului și transformarea acestuia într-un proiect de dezvoltare regională și regenerare rurală sustenabilă.

Modelul propus urmărește integrarea micilor fermieri și valorificarea resurselor locale, cu efecte asupra lanțului de procesare și valorificare a produselor alimentare.

Proiectul este legat și de candidatura „Banatul - capitala gastronomică a Europei 2028”, în cadrul căreia gastronomia și producția locală sunt privite ca instrumente de dezvoltare economică și turistică.

România exportă materie primă și importă valoare adăugată

Daniel Constantin, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, a abordat problema exporturilor și a dificultăților structurale ale comerțului exterior românesc.

Una dintre problemele semnalate este modelul în care România exportă cantități importante de materii prime și produse cu valoare adăugată redusă, pentru ca ulterior să importe produse procesate cu valoare adăugată mai mare.

Reducerea acestui dezechilibru presupune dezvoltarea procesării interne, investiții în capacități moderne de producție și creșterea competitivității companiilor românești pe piețele externe.

Inflația și agricultura verde, alte două provocări

Costin Lianu, președintele Inter-Bio, a vorbit despre tranziția către agricultura verde, Pactul Verde și certificarea produselor ecologice.

Sorin Freciu, antreprenor și reprezentant al Money.ro, a analizat efectele inflației, volatilitatea prețurilor materiilor prime și mecanismele de creditare din agricultură.

La rândul său, Tulia Cășvean, director de comunicare corporativă și PR la Transavia, a prezentat modelul unui lanț de producție integrat, de la cultivarea cerealelor până la produsul ajuns la consumator.

Un astfel de model pune accent pe controlul întregului lanț de producție, dar și pe comunicarea transparentă cu publicul, într-o perioadă în care încrederea consumatorilor devine tot mai importantă pentru brandurile românești.

Tradiția și tehnologia trebuie să meargă împreună

Expoziția de produse premium a reunit producători precum Benedek, ComCereal, Serele SupeR, Lactate Brădet, Lactate de Ibănești și BUNULEI, care au oferit participanților, speakerilor și moderatorilor produse și specialități locale.

Prezența acestora a completat dezbaterile despre tehnologizare cu o componentă esențială pentru industria alimentară românească: păstrarea gustului, a tradiției și a identității locale.

Concluzia celei de-a IX-a ediții a BucharestFoodSummit este că transformarea industriei agroalimentare nu poate fi redusă la cumpărarea unor echipamente sau introducerea inteligenței artificiale. România are nevoie de investiții în tehnologie, logistică și securitate digitală, dar și de producători capabili să livreze constant, să proceseze mai mult în țară și să își păstreze avantajele tradiționale.

Viitorul sectorului va depinde de capacitatea companiilor de a combina tehnologia cu sustenabilitatea și eficiența economică, fără să piardă ceea ce diferențiază produsele românești pe o piață regională aflată într-o continuă schimbare.

Parteneri: Biriș Goran SPARL; Academia de Studii Economice București; Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești”; Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București; Universitatea Româno-Americană; Castel SALBEK; Auchan – Partener Sustenabilitate.

Sponsori: EUTRON și Centrul General de Arhivare – Sponsori de Sustenabilitate; Serele SupeR – Sponsor Panel, Mirdatod Lactate de Ibănești, Benedek, Lactate Brădet și Warehouse Design Systems – Sponsori Brand&Product Exposure.

Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, Ziua de Vest, Capital, Money.ro, InfoFinanciar, Radio Timișoara, Evenimentul Zilei, #romaniafuncționează, Radio România