Bucureştiul ar putea cere un deficit mai mare, pentru a putea investi mai mult

România primeşte miliarde de euro de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, însă banii vin cu o serie de condiţii. Una dintre cele mai importante este cea privind deficitului bugetar. Bucureştiul s-a angajat să reducă deficitul la 5,1% din PIB în 2009, la 4,1% din PIB în 2010 şi la sub 3% în 2011. În caz contrar, banii ar putea să nu mai vină, iar nerespectarea calendarului ar putea duce la amânarea aderării României la euro, prevăzută pentru 2014. Totuşi, autorităţile române vor deja să ceară Fondului noi limite bugetare. Premierul Emil Boc a declarat recent că îi va cere ministrului Finanţelor să discute cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei despre o "flexibilitate mai mare cu cheltuielile" pentru infrastructură, argumentând că deficitul bugetar generat de investiţiile în acest domeniu nu va agrava situaţia economică a României.

"Dacă suntem constrânşi şi nu putem face aceste cheltuieli de capital din lipsă de fonduri şi constrângerea deficitului bugetar, practic, durerea noastră se amână. Vom suferi în continuare la nivel de activitate economică, pentru că nu am reuşit să ducem acei stimuli în economie," a precizat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

Declaraţiile vin în contextul în care miniştrii de finanţe din Uniune vor deschide marţi procedura de deficit excesiv în cazul României, precum şi al Poloniei, Letoniei, Lituaniei şi Maltei, la recomandarea Comisiei Europene.

Reprezentanţii FMI au spus că nici nu se poate vorbi despre o nouă ţintă de deficit mai devreme de august, când Fondul va face prima evaluare a economiei româneşti după acordarea împrumutului.