Bucureştiul este pregătit să asimileze construcţii de tip zgârie-nori

Arhitecţii îndrăznesc să construiască tot mai mult pe verticală. Ei spun că solul şi ambientul permit construcţia de clădiri înalte în zonele Piaţa Victoriei, Văcăreşti, cartierele Titan şi Drumul Taberei, dar şi la intrarea în oraş prin Pantelimon, dinspre Autostrada Soarelui. Construcţii de tip zgârie-nori se pot ridica şi la periferia Bucureştiului, dar, în prezent, acestea sunt proiecte nedemarate.

Valoarea terenurilor din aceste zone este mai mare şi preţurile cresc direct proporţional cu regimul de înălţime mentionat în Planul Urbanistic Zonal, spun arhitecţii proiectului Casablanca Residence. Potrivit constructorilor, o clădire mai înaltă implică o investitie mai mare în structura de rezistenţă.

În Capitală, limita de înălţime este, încă, de 100 metri, dar se anunţă depăşirea ei în curând prin cateva proiecte în curs de finalizare. După modelul american, multe proiecte aplică tarife mai mari la apartamentele de la etajele superioare. Specialiştii imobiliari spun că locuinţele de la ultimele etaje sunt în medie cu 20% mai mai scumpe decât cele de la etajele inferioare.

Clădirile înalte se dovedesc şi rentabile: există o legatură strânsă între preţul terenului şi regimul de înălţime. Astfel, preţul ridicat al terenurilor creşte regimul de înălţime a construcţiilor. Deşi ultimele proiecte anunţate nu pot fi clasificate drept zgârie-nori, acestea reprezintă un element de noutate în peisajul bucureştean, pentru că depăşesc media de înălţime.

Pe primul loc în topul celor mai înalte clădiri din Bucureşti se află Turnul de Încercare a Ascensoarelor, de 97 de metri, situat în zona Calea Plevnei. Considerat multă vreme cea mai înaltă clădire din Capitală, hotelul Intercontinental, de 77 de metri, este depăşit de BRD Tower cu zece metri, aflat pe locul al doilea în topul celor mai înalte clădiri.